CAPITOLUL 102

O flotă luxoasă pentru a escorta mireasa

 

Imediat după ce a terminat de inspectat amenajarea locului de desfășurare a nunții, Bai Luo Yin a primit un telefon de la armată.

„Bai-tuanzhang, cererea ta de a locui în afara bazei militare a fost deja examinată și aprobată. Dacă nu există misiuni speciale de care să te ocupi, atunci ai opțiunea de a te întoarce acasă după ce îți vei termina sarcinile. Cu toate acestea, dacă sunt probleme cu locuința, te poți, de asemenea, întoarce să locuiești în bază. Am amenajat deja un spațiu de locuit frumos pentru tine și pentru soțul tău, întrucât el are voie să rămână aici cu tine.”

Faptul că a putut auzi astfel de vești a făcut ca starea de spirit a lui Bai Luo Yin să explodeze de entuziasm, iar tonul vocii sale a fost ceva mai politicos decât în mod normal.

„Îmi pare rău că v-am deranjat pe toți.”

„Nu este niciun deranj”, a spus ofițerul de la celălalt capăt al firului. „Generalul-maior Zhou a fost cel care a luptat pentru tine în ceea ce privește această chestiune. Dacă vrei să mulțumești cuiva, ar trebui cu siguranță să mergi și să-i mulțumești lui!”

Odată ce convorbirea s-a încheiat, Bai Luo Yin avea un zâmbet strălucitor pe față în timp ce se uita la Gu Hai, care ascultase în tot acest timp.

„Ce zici de asta? Nu am spus eu că generalul nostru maior este o persoană bună și cinstită? Și totuși nu m-ați crezut!”

Gu Hai a pufnit, fiind neconvins. În realitate, îi era chiar recunoscător lui Zhou Lingyun, deoarece cu ajutorul său rezolvase una dintre cele mai mari probleme ale sale!

„Doar lasă-l să fie martor la nuntă!” a propus din nou Bai Luo Yin. „Personal, cred că el însuși este destul de uimitor; este o persoană cu o poziție morală și o reputație bună, cu un statut destul de ridicat în armată și are o aură deosebit de mare. Nu există nimeni mai potrivit decât el!”

Gu Hai s-a gântid pentru o scurtă perioadă de timp și apoi a întrebat: „Dar fratele meu atunci?”

„El, ah!” Bai Luo Yin s-a mai gândit: „Ce-ar fi să-l lăsăm pe el să fie MC?”[1]
[1] MC (maestru de ceremonii) – o persoană care prezintă vorbitorii, animatorii, etc.

Aceste două litere au provocat o expresie disprețuitoare pe fața lui Gu Hai: „Chiar vrei ca o ceremonie festivă să fie găzduită de o persoană cu paralizie a nervului facial? Nu îți este teamă că se va ocupa de nuntă ca și cum ar fi o înmormântare?”

„Schimbarea ocazională a modului în care se fac lucrurile în mod tradițional este, de asemenea, destul de bună.” Bai Luo Yin a fost, în mod neașteptat, destul de deschis la o idee neconvențională. ”Cred că acea gură a lui este suficient de răutăcioasă pentru a crea, poate, o atmosferă diferită în timpul acelui tip de eveniment.”

Gu Hai și-a ținut bărbia și a spus slab: „Lasă-mă să mă mai gândesc la asta.”

„Ajunge, nu mai este nevoie să te gândești la asta. Va fi el.”

Cu acest lucru stabilit de unil singur, Bai Luo Yin a format imediat numărul de telefon pentru Gu Yang.

Când apelul s-a conectat, primele cuvinte ale lui Gu Yang au fost: „Ce este? Vă desfaceți căsătoria?”

„Ascultă doar ce spune, așa vorbește un om?” Gu Hai s-a enervat. „Și încă mai vrei ca el să fie gazda?”

Bai Luo Yin a amuțit.

Din neatenție, Gu Hai și-a dat seama de ceva și a smuls telefonul chiar înainte de a vorbi cu Gu Yang pe cealaltă linie. „Nu numai că nu am rupt căsătoria, dar te invităm sincer să fii MC-ul nostru! Eu, Gu Hai, nu am niciun punct forte, cu excepția faptului că-s impresionant de deschis la minte și generos. De asemenea, plănuiesc să îi găsesc pe toți cei care s-au ținut după Bai Luo Yin de când era copil și până acum și să îi adun la câteva dintre mese. Când va veni momentul, vom bea cu toții și vom discuta vesel.”

Gu Yang a tăcut mult timp, în timp ce Gu Hai aștepta cu o atitudine îngâmfată răspunsul său.

„În regulă, eu voi fi MC-ul.”

După ce a pus telefonul jos, s-a uitat la Bai Luo Yin.

„Totul e gata, nu-i așa?”

Bai Luo Yin s-a uitat spre Gu Hai plină de interes. „Chiar ai de gând să-i inviți pe toți cei care au fost vreodată îndrăgostiți în secret de mine?”

„Bineînțeles că da. Nu numai că îi voi invita, dar îi voi face și să respecte tradiția din vechime conform căreia noi „dăm cadouri drept răsplată”[2]. Dacă nu se conformează, nu li se va permite să intre în local.”
[2] a da cadouri drept răsplată 随礼 (cadou de retur) – Tradiția de a da cadouri drept răsplată datează de secole. Era folosită pentru a mulțumi oaspeților pentru că au venit și o modalitate de a da înapoi pentru a se asigura că oaspeții au fost mulțumiți. Un fel de „favoare de nuntă”, într-un fel.

„Ce cadou drept răsplată?” a întrebat Bai Luo Yin.

Gu Hai a spus cu indiferență: „Doar chipul lor ar fi de ajuns.”

Bai Luo Yin avea o expresie nedumerită, în timp ce Gu Hai râdea răutăcios încontinuu.

„Voi sta la ușă și îi voi aștepta. Când va apărea unul, mă voi apropia și îi voi da o palmă zdravănă peste față, iar când va apărea altul, îi voi acorda și lui o palmă…”

Bine… Bai Luo Yin s-a predat, chiar ești generos.

Gu Yang nu plecase și, de fapt, rămăsese tot timpul în Beijing. Imediat după ce s-a încheiat convorbirea cu Gu Hai, s-a dus să îl caute pe Zhou Lingyun cu o aură sumbră.

Bai Luo Yin îi spusese de mult timp lui Gu Yang că dorea ca Zhou Lingyun să fie martor la nuntă, iar acum că acest lucru se concretizase, voia și el să meargă să vadă personal persoana. Din păcate, nu avusese o scuză în acel moment. Dar acum, acea situație dificilă fusese rezolvată. Având în vedere că unul era MC și celălalt martor la nuntă, putea să folosească asta ca motiv pentru a merge să îl caute pe Zhou Lingyun sub pretextul de a repeta dialogurile lor.

„Deci, vrei să spui că vrei să anunț că mariajul lor nu este valabil?” a întrebat Zhou Lingyun.

Gu Yang și-a declarat poziția într-o manieră clară: „În primul rând, nu este valabilă. Neavând certificat de căsătorie, deja nu respectă o clauză prezentă în legea căsătoriei. Dacă ar fi să acționezi efectiv ca martor al lor, acest lucru este considerat o încălcare gravă a codului de conduită. Dacă într-o zi cineva ar vrea să îți facă zile negre, poate folosi cu ușurință această chestiune pentru a se răzbuna pe tine.”

O urmă de ezitare a apărut pe chipul robust al lui Zhou Lingyun. „Nu prea mă pricep să distrug o ceremonie de nuntă!”

Nu-mi veni cu falsul tău act de bunătate de rahat… i-a răspuns mental Gu Yang lui Zhou Lingyun. Ești cel mai neserios dintre toți!

„De ce ar trebui să fiu de acord cu tine?” a întrebat Zhou Lingyun.

Gu Yang a pufnit rece: „Nu trebuie să fii de acord, dar imediat după ce vei citi mărturia, voi raporta comportamentul și documentele tale superiorilor tăi și oricăror filiale ale autorităților superioare. De asemenea, coroborat cu abuzul de putere pe care l-ai exercitat atunci când ai dat personal undă verde cererii lui Bai Luo Yin de a locui în afara bazei, cum ar arăta? În plus, am toate dovezile, așa că fă cum crezi de cuviință!”

Zhou Lingyun s-a încordat în timp ce sprâncenele i s-au ridicat în contemplație. Apoi a vorbit pe un ton scăzut: „Pot alege cu siguranță să nu le fiu martor.”

„Exact asta am vrut și eu.” Ochii severi ai lui Gu Yang s-au ascuțit. „Oricine este mai bun decât tine pentru a rezolva această problemă.”

„Ce zici de asta? Sunt de acord să cooperez cu tine, dar asta nu pentru că mă tem de amenințările tale, ci doar pentru că vreau să fim prieteni. De când ne-am întâlnit sub o combinație atât de ciudată de factori, te-am admirat întotdeauna. Hai să nu mai vorbim de toate resentimentele și remușcările din trecut și să folosim această ceremonie de nuntă ca pe o platformă pentru a da oficial startul prieteniei noastre.”

Șirul de cuvinte care a curs din gura lui Zhou Lingyun avea un grad de intensitate măreț care făcea să fie greu de pus la îndoială autenticitatea lui.

„Totul depinde de tine.” Gu Yang a folosit o expresie imperturbabilă. „Atâta timp cât ești de acord să distrugi nunta împreună cu mine, orice altceva poate fi discutat în mod adecvat.”

Drept urmare, cei doi au semnat un contract de acord.

În noaptea dinaintea escortării „miresei”, Bai Luo Yin și Gu Hai s-au separat oficial.[3] În timp ce Gu Hai a rămas la compania sa, Bai Luo Yin a rămas în baza militară; cele două tabere opuse au păstrat un comportament strict cu trupele lor pentru lupta care urma să aibă loc. Cu siguranță nu a fost o surpriză faptul că cei doi au ținut secret, unul față de celălalt, toate informațiile referitoare la procesul metodei lor de „escortare”, făcând în așa fel încât amândoi să nu aibă habar de schema care îi așteaptă. Cu toate acestea, deși erau încordați de nervozitate, exista și fiorul necunoscutului.
[3] despărțiți – este tradiția ca „mireasa” și mirele să nu se vadă înainte de ziua nunții.

Pentru Bai Luo Yin, acea noapte a fost, fără îndoială, o noapte nedormită.

Dând cu banul și câștigând, Gu Hai a fost primul care a venit și a însoțit-o pe „mireasă” a doua zi. Bai Luo Yin nu era îngrijorat de ce plan ticălos ascuns avea Gu Hai, în schimb, se temea de fapt că Gu Hai va risipi banii fără să clipească. Gândindu-se la impulsivitatea care l-a străpuns direct pe Gu Hai în noaptea în care l-a cerut în căsătorie, când va sosi ziua de mâine, își va prezenta întreaga companie? El nu-și dorește ca știrile de mâine să fie despre asta. „Cea mai luxoasă flotă de nuntă din istorie apare pe străzile din Beijing – se întinde pe doi kilometri, incluzând XX de mașini și XX de mărci…”

Trebuie, neapărat, să ne lași niște bani ca să ne bucurăm de pensie ah… Bai Luo Yin se întinde neliniștit pe pat.

În zorii zilei, la ora două, a fost trezit de către stilist.

„E timpul să te îmbraci. Flota de escortă ar trebui să sosească în curând.”

Bai Luo Yin s-a așezat; nu a fost niciodată atât de nervos, nici măcar atunci când îndeplinea o misiune periculoasă.

În ceea ce-l privește pe Gu Hai, nu a dormit toată noaptea și a fost însoțit de personalul său, care era și echipa de escortă a ceremonialului de onoare. Acest grup de femei frumoase s-au împodobit cu un machiaj simplu, în timp ce își aruncau hainele de lucru și se îmbrăcau în rochii – fiecare dintre ele fiind elegantă și rafinată. Pentru a-și păstra o stare psihologică optimă, deși nu dormiseră, și-au închis conștiincios ochii pentru a se reface și pentru a fi pline de entuziasm pentru a o întâmpina pe soția lui Gu-zong.

Tong Zhe s-a uitat la ceas doar pentru a vedea că era deja 4:30 dimineața.

„Ar trebui să pornim acum?”

Gu Hai a respirat adânc și a făcut un gest agresiv cu mâna: „Aduceți-mi vehiculul meu privat!”

La comanda sa, ușa garajului s-a deschis și a apărut în sfârșit chipul managerului de parc auto pe care toată lumea îl aștepta. Acesta a condus magnific vehiculul luxos de nuntă până acolo, în mijlocul aplauzelor entuziaste ale mulțimii.

Dintr-o dată, una dintre pedale a căzut, aproape că a făcut ca piciorul managerului să alunece pe jos.

Nu este nicio greșeală și cu siguranță nu ați citit greșit, era într-adevăr o pedală… o pedală deformată și demodată, ca să nu spun mai mult.

Fără să arate nici cel mai mic semn de jenă sau repulsie, Gu Hai a primit acea bicicletă second-hand – acum cu o pedală lipsă – și a scuturat imediat ghidonul. Asta a produs un zgomot de impact în tot corpul bicicletei.

Asta a atras o explozie de râsete explozive din partea tuturor celor din jur.

Gu Hai și-a dres vocea și și-a păstrat un aer serios, fără a dezvălui vreo urmă de fatuitate.

„Voi toți nu trebuie să subestimați această bicicletă. Pe atunci, Gu-zong-ul vostru, eu, m-am bazat pe această bicicletă pentru a o urmări pe cea care va fi în curând „domnișoara” voastră. Astăzi, puteți să vă bazați cu toții pe aceste biciclete din spatele meu pentru a mă ajuta să o escortez pe frumoasa domnișoară acasă ca soție a mea?”

La comanda sa răsunătoare, peste 900 de femei frumoase au răspuns la unison.

„Putem!!!”

Gu Hai a ridicat micul difuzor din mână și a întrebat: „Aveți încredere?”

Un strigăt mai puternic și mai clar a răsunat.

„Avem!”

După aceea, Gu Hai s-a urcat pe bicicleta second-hand și a condus flota. Tong Zhe și Yan Ya Jing l-au urmat cu o echipă de 99 de femei frumoase care formau flota principală în spatele lor. În total, erau 999 de persoane. Cu excepția bicicletei lui Gu Hai, celelalte 98 de biciclete au fost produse în totalitate de companie. Cadrul bicicletelor era de culoare roșie și aveau ghidon în formă de inimă și sonerii în formă de trandafir. De asemenea, în spatele fiecărei biciclete era sprijinit un băț de tanghulu și, chiar dacă nu exista o mătase roșie legată în față, roșul strălucitor care curgea de la o bicicletă la alta era totuși magnific.

Cu o astfel de flotă care crea o astfel de formație de luptă pe stradă, spectacolul nu era absolut deloc inferior unei escorte de nuntă de lux. Ceea ce a făcut ca masele să tresară de uimire cel mai mult a fost sârguința și atenția mirelui. Nu numai că acest tip de „vehicule” erau cu emisii reduse de carbon și ecologice, dar erau și extrem de romantice și absolut creative – atrăgând un val de priviri de invidiat și de admirație pe parcurs.

„Oh, Doamne, nu-i așa că este prea romantic? Acest mire sfidează ordinea naturală!”[4]
[4] „Acest mire sfidează ordinea naturală!” (新郎这是要逆天啊!) – ar putea fi ceva de genul: „…mirele este incredibil!”

„Aceste biciclete sunt minunate! Ce companie de celebrare a nunții le-a fabricat?”

„Asta nu se poate! Când mă voi căsători, vreau să cumpăr și eu o astfel de bicicletă!” Bai Luo Yin, chiar l-ai subestimat pe Gu Hai. Nu numai că nu a fost extravagant și risipitor, dar a ajutat compania să își facă publicitate.

***

CAPITOLUL 103

Dificultăți pentru Mirele Gu

 

De-a lungul drumului, bicicleta lui Yan Ya Jing a deviat constant, făcându-o să se ciocnească aproape de câteva ori de cea a lui Tong Zhe. Din fericire, exista suficientă distanță între partea din față și cea din spate a bicicletelor, altfel s-ar fi produs o îngrămădeală din spate în spate, exact ca un efect de domino. De când era mică, această tânără nu se atinsese niciodată de o bicicletă; întotdeauna un șofer a dus-o și a adus-o de la școală până când a crescut suficient de mare pentru a conduce singură. Ca urmare a unei astfel de educații, era inevitabil ca ea să învețe să meargă pe bicicletă pe loc, cu persoana pe care aproape că a accidentat-o în repetate rânduri desemnată ca profesor.

După ce de câteva ori a fost aproape să fie lovită, persoana de lângă ea nu a mai putut suporta.

„Hei, se căsătorește altcineva, de ce te bucuri atât de mult?”

Yan Ya Jing a aruncat o privire către Tong Zhe; ca urmare, și-a pierdut concentrarea și, pentru cineva care nu era îndemânatic la mersul pe bicicletă, s-a izbit brusc de Tong Zhe. Cu duritatea de data aceasta, chiar și ghidonul s-a strâmbat. În spatele lor, nenumărate biciclete s-au oprit și au așteptat până când cei doi și-au reglat bicicletele. Cu toate acestea, echipa principală de bicicliști care conducea întregul convoi din față nu se mai vedea nicăieri..

„La naiba…” Yan Ya Jing s-a întors să se uite la Tong Zhe, ”Știi cumva drumul spre baza militară unde este staționat Bai Luo Yin?”

Expresia lui Tong Zhe spunea totul – nu mai fusese niciodată acolo.

În momentul în care Yan Ya Jing era încruntată de supărare, a avut brusc o idee strălucită și a pornit navigatorul atașat în fața bicicletei.

După aceea, s-a uitat la Tong Zhe cu mulțumire de sine și a spus: „Ce zici de asta? Dispozitivul de navigație produs de echipa pe care am condus-o nu este deosebit de util?”

Tong Zhe a rânjit cu răceală „Este așa și așa.”

„Doar așa și așa? Acesta este primul dispozitiv de navigare pe bicicletă din țara noastră care a fost cercetat și dezvoltat în mod independent.”

Acestea fiind spuse, s-a urcat din nou cu mândrie pe bicicletă și a preluat conducerea. Tong Zhe a mers în urma ei doar pentru a-i vedea corpul suplu și fesele legănându-se dintr-o parte în alta. Încă își mai amintea că atunci când era mic copil la școală, profesorul îi întrebase pe elevi „Dacă ați avea ocazia să vă schimbați în orice, în ce ați vrea să vă schimbați cel mai mult?” În timp ce majoritatea răspunsurilor au fost Superman, sabie, păpuși și așa mai departe, doar Tong Zhe spusese că ar fi vrut să se schimbe în scaunul de la bicicleta unei fete.

Între timp, Bai Luo Yin și câteva sute de soldați stăteau în cazarmă așteptând sunetele de claxoane ale mașinilor. Dar, după ce au așteptat nu știu câte ore, tot nu se vedea nimeni. Cu o distanță de 80 de kilometri, o echipă de escortă care era formată doar din biciclete ar fi trebuit cu siguranță să depună mari eforturi pentru a trece printr-o călătorie atât de laborioasă. Indiferent cât de în formă era rezistența fizică a Stăpânului nostru Gu, tot ar fi fost nevoie de cel puțin trei sau patru ore pentru a ajunge la destinație.

Privind ceasul, era deja trecut de ora șapte, sper că au plecat deja, altfel vor fi prinși în ora de vârf a dimineții. 

În timp ce se afla în mijlocul gândurilor, a auzit deodată sunetul unor clopoței sunând simultan.

Auzind asta, Bai Luo Yin a tras perdelele pentru a se uita afară, doar pentru a fi uimit de priveliștea din fața lui – Gu Hai călărea o bicicletă veche și uzată, transpirând abundent pe scaun. Bicicleta aceea îl chinuise cu adevărat până la epuizare. Ca să nu mai vorbim de dispariția pedalei, chiar și lanțurile căzuseră pentru a n-a oară în călătoria până aici; din toate bețețe roșii strălucitoare de tanghulu care fuseseră prinse pe scaunul din spate mai rămăsese doar un singur băț roșu aprins.

Fără a ține cont de toate acestea, Gu Hai era încă fermecător și irezistibil în timp ce fluiera și îi zâmbea lui Bai Luo Yin cu ochii întredeschiși.

„Urcă, Ge te va duce la capela de nunți.”

Cu zece ani în urmă, Gu Hai mersese exact pe acea bicicletă până la ușa din față a casei lui Bai Luo Yin și spusese aceste cuvinte: „Urcă, Ge te va duce la școală.” Cu acea decizie bruscă, el s-a urcat pe scaunul din spate al bicicletei lui Gu Hai, fapt care a dat startul unei relații nefericite de zece ani lungi. Acum, după acești zece ani, Gu Hai a ajuns din nou în fața lui Bai Luo Yin. Totuși, de data aceasta, a spus că îl va duce la capela de nunți.

Bai Luo Yin a simțit că tot felul de emoții i se încolăceau în inimă, dar nu s-a putut abține să nu folosească același ton pentru a-l ridiculiza.

„…cu bicicleta aia stricată? Se va destrăma dacă mă urc pe ea.”

Gu Hai a râs: „Ești pe picioarele tale, dar tot mai ai timp să te uiți de sus la o persoană care merge pe bicicletă?”

Conversația din acel an s-a repetat încă o dată, fără să lipsească niciun cuvânt; niciunul dintre ei nu exersase pentru acest schimb de replici și nici nu se gândise din greu să și-l amintească. Din momenult în care cei doi apăruseră unul în viața celuilalt, era deja destinat să fie semnificativ și extraordinar.

În timp ce Bai Luo Yin încă zăbovea în sentimentul de a fi fost atins emoțional și încă nu-și revenise în simțiri, a fost târât înapoi înăuntru de câteva mâini mari. Imediat după aceea, șapte-opt capete s-au înghesuit la ușa din față, toți încercând să vorbească simultan.

„Se pare că nu-l luați în serios pe comandantul nostru de regiment!!!”

„Așa este! Vă așteptați să îl păcăliți pe comandantul nostru de regiment cu această bicicletă stricată?”

„Credeai că baza noastră este o stație de salvare? Ce te-a făcut să crezi că poți veni aici cu o bicicletă atât de stricată și ieftină!”

Bai Luo Yin a vrut să le explice tuturor în numele lui Gu Hai, dar în cele din urmă, nu i s-a dat ocazia să insereze niciun cuvânt. Obișnuiți să sufere tot felul de abuzuri, acești soldați vor face tot ce le stă în putință pentru a îngreuna lucrurile, indiferent de situație; mai ales că în sfârșit au încetat să mai aibă de înfruntat un prinț cu o autoritate atât de mare.

„Strigă zece porecle pe care le folosești pentru comandantul nostru de regiment; cu una mai puțin nu va fi suficient.”

În momentul în care Bai Luo Yin a auzit asta, a devenit neliniștit. Cum de se putea cere așa ceva? Nu era evident că asta avea să-l facă de rușine? Din nefericire, fusese împins neputincios în zona cea mai interioară a locului și era înconjurat puternic de peste o duzină de oameni. Orice ar fi strigat, în afară de oamenii de lângă el, nimeni altcineva nu putea fi auzit.

„Shhh, nu mai strigați! Începe să vorbească acum, așa că toată lumea trebuie să asculte cu atenție. Dacă nu pare în regulă, nu are voie să intre!”

Până acum, Bai Luo Yin își dorea să găsească o gaură în perete și să se târască înăuntru.

„Yin Zi! Baobei’er…”

În momentul în care a răsunat cuvântul „baobei”, locul a devenit efervescent, în timp ce grupul de soldați râdea sălbatic! Baobei? Cum poate cel mai admirat, cel mai venerat și cel mai insuportabil de arogant Bai-tuanzhang al nostru chiar să permită cuiva să-i spună baobei?

„Târfuliță, târfuliță perversă…”

Bai Luo Yin a răcnit de jenă. „Gu Hai, ajunge!!!”

Soldații au râs cu poftă și au continuat cu încurajările lor. „Continuă, continuă, continuă, suntem mai mult decât fericiți să auzim asta!”

Bai Luo Yin a suspinat mâhnit spre cer. La naiba, am întâlnit oamenii nepotriviți! De ce am ales un grup de idioți să mă susțină?

Până la urmă, zece porecle au fost strigate, soldații s-au întors să îl întrebe pe Bai Luo Yin. „Bai-tuanzhang, a terminat de rostit poreclele, îl lăsăm să intre?”

De parcă Bai Luo Yin l-ar lăsa să intre? Se simțea complet dezonorat.

„Bai-tuanzhang al nostru a spus că răspunsurile la această întrebare au fost nesatisfăcătoare, așa că nu vrea să te lase să intri. Ce zici de asta, poți răspunde la alte câteva întrebări ale noastre? Dacă ești corect, ne putem răzgândi cu privire la posibilitatea de a te lăsa să intri.”

Acestea fiind spuse, prima întrebare a izbucnit fără avertisment.

„Ce culoare de lenjerie intimă poartă azi Bai-tuanzhang?”

Tocmai când a fost pusă această întrebare, Bai Luo Yin a întrerupt-o. „Această întrebare este prea simplă.”

Într-adevăr, Gu Hai a răspuns fără să stea pe gânduri. „Boxeri gri deschis.”

Câțiva bărbați au tras pantalonii lui Bai Luo Yin în jos doar câțiva centimetri pentru a dezvălui marginea lenjeriei de corp, validând descrierea exactă a lui Gu Hai. Se înțelege de la sine, știai? Toată lenjeria intimă a lui Bai Luo Yin a fost cumpărată și spălată de Gu Hai. Dacă ar fi fost întrebat câte fire sunt pe lenjeria intimă, Gu Hai ar fi putut probabil să răspundă imediat.

„Nu, nu, întrebarea asta a fost prea ușoară. O să îți punem alta. Cât cântărește Bai-tuanzhang al nostru? Trebuie să fii exact și nu va fi bine dacă greșești chiar și cu un gram.”

Gu Hai a răspuns cu o voce gravă: „Cântărește 73,03 kg fără haine pe el.”

În momentul în care cuvintele au căzut, un grup de bărbați l-au împins pe Bai Luo Yin pe cântar și i-au dat jos hainele și pantofii, lăsând doar acea pereche importantă de lenjerie intimă care a fost ignorată. Când s-au uitat la afișaj, Doamne, chiar nu-i lipsea nici două sau măcar un gram.

„Bai-tuanzhang, lasă-l să intre!” Liu Chong, care stătea într-o parte, a fost atât de emoționat încât nu mai putea face față.

În mod surprinzător, Bai Luo Yin nu s-a lăsat. „Cum poate fi considerat important acest tip de întrebare? Adu întrebările mai dificile.”

După aceea, chiar mai mult, a venit răutatea.

„Te rog să răspunzi, care este lungimea și lățimea feței lui Bai-tuanzhang, distanța dintre sprâncene, înălțimea podului nasului și lungimea bărbiei.”

În secunda în care a fost pusă întrebarea, mulțimea a fost complet înmărmurită. Asta a fost pur și simplu prea necruțător!

În mod neașteptat, Gu Hai a răspuns doar cu încredere. „Fața lui are 20,3 cm în lungime, 12,7 cm în lățime, cu 3,6 cm între sprâncene, 1,3 cm înălțime pentru podul nasului și 3,3 cm lungime pentru bărbie.”

Imediat după aceea, un grup de soldați s-a adunat în jurul lui Bai Luo Yin. Unul dintre ei a scos o riglă și a început să măsoare fiecare trăsătură facială menționată, iar cu fiecare măsurătoare, a comparat numerele cu răspunsurile lui Gu Hai. Când a terminat în sfârșit cu comparația, toți cei de acolo au privit nedumeriți.

Cu toate acestea, cu o astfel de revelație surprinzătoare, cineva s-a răzbunat pe cel care a pus întrebarea. „Te-ai înțeles cu el?”

Expresia interlocutorului a fost lovită de nedreptate: „Abia azi l-am întâlnit!”

Chiar și Bai Luo Yin a fost surprins. Când m-a măsurat Gu Hai? Cum se face că nici măcar nu am știut?

Abilitatea lui Gu Hai de a răspunde fluent la întrebări fără ezitare le-a dat acelor soldați o dorință puternică de a-l provoca. Un alt bărbat a făcut un pas în față și a pus o întrebare care sfida ordinea naturală. „Câte fire de păr pubian are Bai-tuanzhang?”

Când propoziția s-a încheiat, mulțimea i-a dat imediat o bătaie. „Puștiule, ești prea rău. Eu doar m-am gândit la asta, dar tu chiar ai tupeul să întrebi!”

Auzind asta, fața lui Bai Luo Yin s-a înverzit de furie. Încercați cu toții să vă răzvrătiți împotriva mea?

„Bai-tuanzhang, de ce ești atât de agitat? Noi doar glumeam, cu siguranță nu va putea răspunde la asta.”

„Așa este, hahaha…”

După ce mulțimea s-a liniștit, Gu Hai a răspuns de fapt cu un număr. Dacă acel număr era corect sau nu, poate că doar Bai Luo Yin știa.

„Nu credem, trebuie să o examinăm!” cineva a proclamat, creând sunete zgomotoase care au răsunat din interior.

În mod neașteptat, chiar și atunci când Gu Hai fusese confruntat cu un număr de întrebări dificile înainte, el rămăsese calm, fără a manifesta un gram de furie. Cu toate acestea, a explodat instantaneu chiar în momentul în care au fost rostite acele cuvinte.

„Provoacă-mă, dacă îndrăznești să îi dai pantalonii jos !”

„Bine, vom încerca atunci!”

Un grup de soldați răutăcioși s-au grupat și au continuat să glumească și să bombănească; comportamentele lor erau insuportabil de arogante. Din nefericire pentru Gu Hai, marea sa trupă de nuntă nu sosise încă. Fără nicio altă opțiune, a trebuit să ducă bătălia de unul singur și să-și protejeze cu disperare teritoriul împotriva invaziei.

Văzând asta, inima lui Bai Luo Yin a suferit cu adevărat pentru el. S-a ridicat în spatele grupului de soldați și a strigat furios: „Puteți cu toții să-l lăsați să intre!”

„Să-l lăsăm să intre?” Liu Chong a sporovăit cu putere. „Cu toții simțim că este prea rău și extrem de nesigur. Sincer, suntem îngrijorați doar de faptul că te predăm lui. Nu credeți cu toții așa?”

Cu asta, toți au răspuns că sunt de acord.

Măi să fie, eu sunt mirele sau voi sunteți mirele? Voi ar trebui să mă ascultați pe mine sau eu ar trebui să vă ascult pe toți? Bai Luo Yin a participat și el la luptă.

Ulterior, câmpul de luptă al escortei mirelui s-a transformat în doi miri asediați de o mulțime de soldați. Cei doi doreau să fie împreună, dar erau separați de o scenă de haos care clocotea. Asta până când o mare roșie de foc a apărut de departe, dinspre est.

Grupul de soldați s-a liniștit; nimeni nu îndrăznea să se prostească, iar ochii lor priveau drept înainte, fără să clipească.

O trupă de bicicliste lungă de un kilometru a sosit, intrând pe rând, una după alta, pe terenul de antrenament și, asemenea flăcării roșii și arzătoare, au început să se extindă. Acele fețe frumoase erau ca niște flori de bujor frumoase și încântătoare, fiecare dintre ele concurând pentru frumusețea supremă.

Sunt 999 de femei frumoase! Cu un total de doar 99 de persoane aici, fiecare persoană poate obține 10 dacă ar fi să le împartă în mod egal!

***

Post Views: 134