CAPITOLUL 70
Proaspătul numit vicepreședinte Tong
„Ați auzit? Compania noastră a angajat un nou director și aparent… persoana este un bărbat.”
„Nu se poate? Nu era Gu-zong-ul nostru hotărât să nu angajeze bărbați în companie?
„Poate că persoana este extrem de talentată și l-a vindecat pe Gu-zong-ul nostru de a fi sexist.”
„Înțeleg. Orice-ar fi, aștept cu nerăbdare.”
În acel moment, Yan Ya Jing s-a întâmplat să treacă pe lângă acele persoane și a auzit subiectul discuției lor. S-a oprit, a tușit ușor și a spus cu severitate: „Este imposibil. Gu-zong a fost întotdeauna scrupulos în a-și susține propriile principii. Dacă ar reglementa în mod specific că compania nu va angaja bărbați, nu ar încălca absolut această reglementare. Chiar dacă își modifică deciziile, eu aș fi prima care ar fi anunțată.”
La aceste cuvinte, mai multe dintre femei și-au lăsat capul în jos și și-au rotit ochii peste documentele pe care le aveau în mâini.
Acestea fiind spuse, Yan Ya Jing s-a îndreptat spre biroul lui Gu Hai cu o expresie împietrită. Tocmai când era pe cale să bată la ușă, Gu Hai a împins ușa brusc și a ieșit –aproape ciocnindu-se unul de celălalt. Yan Ya Jing era la mai puțin de doi centimetri distanță de fața lui Gu Hai. Reflecția strălucitoare a luminii soarelui din ochii ei mari și frumoși a dispărut treptat pe măsură ce s-a întâlnit cu pupilele înghețate, întunecate ale lui Gu Hai.
„Ah, da, anunță managerul fiecărui departament că va avea loc o întâlnire la ora două după-amiaza. Am un anunț important de făcut”, a spus Gu Hai serios.
Yan Ya Jing a dat din cap: „Bine.”
Gu Hai s-a întors să plece, dar Yan Ya Jing l-a oprit brusc.
„Gu Hai.”
Întorcându-se înapoi pentru a-i arunca o privire, Gu Hai a întrebat ușor: „Ce s-a întâmplat?”
„Președintele Bo Ke Corporation m-a sunat de mai multe ori în ultimele zile, spunând că este foarte interesat de colaborarea cu compania noastră. Dar de fiecare dată când l-am întrebat exact în ce domeniu intenționează să colaboreze, nu mi-a spus niciodată clar nimic. Întotdeauna folosea acest motiv pentru a mă chema la întâlniri și, dacă nu răspundeam la cererea lui, mă aștepta la intrarea în clădirea noastră…”
„Asta e…” Gu Hai a meditat pentru o scurtă vreme, „Explică-mi situația în detaliu din nou când mă întorc.”
Yan Ya Jing s-a bosumflat ușor în timp ce o expresie abătută se juca pe fața ei.
La 13:45 după-amiaza, Gu Hai și-a parcat mașina în fața companiei. Întâmplător, Yan Ya Jing făcea o plimbare când l-a văzut pe Gu Hai intrând și s-a apropiat de el.
„Mai devreme, la prânz, el…”
„Au fost anunțate toate departamentele?” întrebă Gu Hai, întrerupându-i cuvintele.
Yan Ya Jing a tras adânc aer în piept, „I-am anunțat pe toți cu mult timp în urmă.”
„Asta e bine atunci.” Gu Hai a continuat să vorbească repede: „Mă întorc mai întâi la birou. Poți merge imediat să pregătești sala de conferințe. Am nevoie ca tu să vorbești mai târziu.”
Cu asta, se îndreptă spre lift.
Yan Ya Jing l-a urmărit cu viteză din spate. „Dar încă nu mi-ai spus conținutul întâlnirii. Despre ce ar trebui să vorbesc atunci?”
„Improvizează pe loc!”
După acele trei cuvinte, silueta lui Gu Hai a dispărut în lift.
Lăsând un oftat plin de resentimente, Yan Ya Jing a comentat în gând : Acesta este exact ca un mandat de moarte! Ce fel de întâlnire merită să fie atât de urgentă?
„Voi face tuturor o introducere simplă…” Vocea profundă și vicleană a lui Gu Hai a răsunat în sala de conferințe: „Acesta este proaspătul numit vicepreședinte al companiei noastre, Tong Zhe. De astăzi încolo, această persoană va fi membru al companiei noastre, să-i urăm bun venit.”
La acele cuvinte, s-a auzit un vacarm.
Desigur, cea mai intensă reacție a venit de la nimeni alta decât Yan Ya Jing, deoarece ea declarase mai devreme că este imposibil ca un bărbat să fie angajat de companie. Cu toate acestea, Gu Hai a spulberat complet acel discurs grandilocvent în mai puțin de jumătate de zi. Asta nu echivala cu a-i da o mare palmă în față chiar de față cu toată lumea?!
„De ce nu mi-ai spus înainte?” Yan Ya Jing l-a întrebat brusc pe Gu Hai.
Expresia lui Gu Hai s-a schimbat, evident neimpresionat de Yan Ya Jing pentru că l-a subminat în fața tuturor. Cu toate acestea, el și-a controlat temperamentul și a răspuns cu răbdare: „Am vrut să-ți fac o surpriză.”
Yan Ya Jing nu a acceptat deloc acest motiv. „Nu ai spus atunci că compania nu va angaja niciodată bărbați? Cum de acum îți încalci propriul tău principiu?”
Cu asta, Gu Hai și-a aruncat ochii reci și ascuțiți spre Yan Ya Jing înainte ca tonul lui să devină aspru.
„Am spus că compania nu va angaja bărbați, dar nu am spus niciodată că regulile nu pot fi schimbate. Am urmat cu fermitate acel principiu înainte pentru că niciun bărbat nu a fost capabil să mă facă să încalc această regulă. Acum, că a apărut un astfel de om, nu-mi spune că tot vrei să respect cu strictețe acea regulă?”
Deși Gu Hai a fost întotdeauna rece și detașat față de angajatele companiei, a fost întotdeauna prietenos și cordial cu Yan Ya Jing. Astfel, a fi pus într-o situație jenantă, în fața tuturor, ca astăzi, asta a fost o premieră. Nu numai atât, dar totul a fost din cauza unui nou angajat de sex masculin. Vă puteți imagina emoțiile lui Yan Ya Jing în acel moment.
„Vicepreședinte Yan…”
Când Tong Zhe a vorbit brusc, toate privirile din întreaga sală de conferințe s-au concentrat asupra lui – aura pe care o emana era cu siguranță cea a unui bărbat.
„Pot avea zece secunde să mă prezint pe scurt?”
Înainte ca Yan Ya Jing să aibă ocazia să spună ceva, câteva femei frumoase lângă ea au început să ciripească ca un stol de păsări.[1] Unele se plângeau de atitudinea proastă a lui Yan Ya Jing, unele îl îndemnau pe Tong Zhe să se prezinte rapid, iar altele își exprimau entuziasmul interior… întrucât nu au fost atât de animate de atâta timp, asta arăta sincer cât de mult i-au urat bun venit pe noul vicepreședinte.
[1] 小鸟 xiǎoniǎo – păsări mici; dar înseamnă și penis în limbajul celor mici.
Pentru a-și susține propria imagine și pentru a lăsa întâlnirea să continue fără probleme, Yan Ya Jing nu a avut altă opțiune decât să-și înghită în tăcere furia și umilința.
Odată ce întâlnirea s-a încheiat, Yan Ya Jing l-a urmat imediat pe Gu Hai în biroul său – întâmplător, Tong Zhe mergea și el lângă ea.
Inițial, Yan Ya Jing nu a simțit nicio ostilitate față de Tong Zhe. Dar, pentru că a apărut într-un mod atât de nepotrivit, iar prezența lui i-a adus tot felul de ghinioane, asta a făcut-o să aibă o primă impresie excepțional de proastă despre el.
Când au ajuns la biroul lui Gu Hai, Yan Ya Jing a vorbit prima.
„Gu Hai, despre președintele Bo Ke despre care ți-am spus azi dimineață…”
„Am câteva lucruri de discutat cu vicepreședintele Tong…” Gu Hai a întrerupt-o din nou, „Deocamdată, așteaptă afară.”
Cuvintele care aproape au izbucnit din gura lui Yan Ya Jing au fost blocate din nou.
„De asemenea… oricine-ar veni, pune-i să aștepte afară. Nu lăsa pe nimeni să intre să ne deranjeze.” Gu Hai a spus asta atât angajatei de la ușă, cât și lui Yan Ya Jing.
Auzind asta, Yan Ya Jing a înghețat și a rămas tăcută până când ușa s-a închis în fața ei.
În acea după-amiază, Bai Luo Yin a ieșit din laboratorul de cercetare folosind o „întâlnire de colaborare la proiect” ca scuză pentru a părăsi baza și s-a strecurat încă o dată pe furiș către compania lui Gu Hai.
Când a intrat în hol, a salutat recepționera de la recepție ca de obicei. Dar când recepționera a făcut un apel către Gu Hai, acesta a fost redirecționat către biroul lui Yan Ya Jing.
„Vicepreședintele Yan, maiorul Bai este aici. Pot să întreb dacă Gu-zong are timp să-l vadă acum?
Deoarece Yan Ya Jing era încă supărată, tonul ei nu era ridicat, dar cu siguranță vitriolic și tăios.
„Este ocupat acum și nu vrea să vadă pe nimeni.”
Recepționera a părut că îsi cere scuze în timp ce ridica privirea către Bai Luo Yin, „Gu-zong este ocupat în acest moment.”
Deși expresia lui Bai Luo Yin s-a schimbat, el a vorbit totuși politicos. „Este în regulă, o să aștept afară.”
Așteptarea a durat două ore. Când Gu Hai și Tong Zhe au ieșit din birou, Yan Ya Jing își împachetase deja lucrurile și era gata să plece acasă.
„Așa este, ai spus că ai ceva de discutat cu mine. Despre ce era vorba mai exact?” a întrebat Gu Hai în cele din urmă.
Cu o expresie nemulțumită, Yan Ya Jing a răspuns amarnic cu un cuvânt. „Nimic.”
Gu Hai a dat din cap: „Atunci poți să mergi acasă. Fii atentă la drum.”
Yan Ya Jing s-a uitat la Gu Hai pentru o vreme. Dar văzând că el nu avea nicio intenție să mai întrebe ceva, inima ei s-a răcit foarte mult înainte ca ea să se întoarcă și să plece.
„Yan Ya Jing!” Gu Hai a strigat brusc.
Doar dintr-atât, inima lui Yan Ya Jing a bătut cu anxietate, dar, cu toate acestea, ea și-a păstrat intenționat un comportament calm în timp ce s-a întors.
„Ce?”
Gu Hai a întrebat rece: „M-a căutat cineva astăzi?”
În acel moment, inima lui Yan Ya Jing a fost străpunsă până când a sângerat.
„A fost… fratele tău.”
Auzind ultimul cuvânt, Gu Hai s-a încruntat și a întrebat repede: „Care frate?”
„Cati frați ai? Era acel Bai Luo Yin!” În acel moment, Yan Ya Jing nici nu avea chef să-i răspundă.
Deodată, fața lui Gu Hai a devenit albă de furie și, fără niciun avertisment, a răcnit.
„De ce nu mi-ai spus?!!”
Acel vuiet puternic și arogant a furat toată culoarea feței lui Yan Ya Jing, făcând-o să devină cenușie de șoc. Simțindu-se nedreptățită și plină de furie, ea a explicat: „Nu ai spus că nimeni nu are voie să te deranjeze?”
Fața lui Gu Hai s-a înnegrit complet. Cele câteva angajate rămase în companie au auzit clar, în timp ce Gu Hai a început să o lovească pe Yan Ya Jing cu critici. A fost prima dată când cineva îl văzuse pe Gu Hai înfuriat – și mai rău, acea mânie era îndreptată spre Yan Ya Jing.
„Este el un nimeni? Este cineva pe care relaxat ai putea să-l alungi? Știi cât de greu îi este să treacă pe aici? Mai bine ți-ai aminti asta: de acum inainte, dacă vine el, indiferent unde mă aflu sau ce fac, anunță-mă imediat! Asta este valabil pentru toată lumea. A-l vedea pe el este la fel ca și cum m-ai vedea pe mine. Nimeni nu are voie să-i comande!!”
După ce a declarat asta, Gu Hai a plecat.
Yan Ya Jing a rămas nemișcată singură la lifturi, fără a avea nicio expresie.
Când Gu Hai a intrat în lift, i-a dat imediat un telefon lui Bai Luo Yin dar nu i s-a răspuns. Simțindu-se extrem de îngrijorat, și-a accelerat pasul și a ieșit în grabă din clădire.
Odată afară, a văzut mașina lui Bai Luo Yin parcată peste drum, în fața Cha Canting35 la care au mers anterior. Gu Hai s-a calmat, s-a apropiat și a constatat că Bai Luo Yin adormise deja, cu partea superioară a corpului sprijinită de volan.
Întrucât muzica din mașină încă rula, Bai Luo Yin nu a auzit telefonul sunând mai devreme.
Încercând să deschidă ușa mașinii, Gu Hai a constatat că era încuiată. Astfel, fără nicio opțiune mai bună, a bătut șovăitor în geam.
Bai Luo Yin s-a trezit în sfârșit. Clipi de câteva ori și se uită somnoros la Gu Hai.
„Ai terminat cu munca?”
În momentul în care Gu Hai a văzut două semne roșii intense imprimate pe fața lui Bai Luo Yin, nu a putut să nu se simtă supărat. Din îngrijorare și părându-i rău, a început să mormăie. „Cum de nu m-ai sunat?”
„Mi-a fost teamă că ai putea face ceva important, așa că nu am îndrăznit să te sun.”
„Atunci, ai așteptat aici tot timpul?”
Bai Luo Yin și-a întins leneș corpul și a spus degajat: „Nu am așteptat atât de mult. Urcă-te în mașină, să mergem astăzi la mine, la cămin…”
***
CAPITOLUL 71
CE VEI TĂIA PENTRU MINE?
Sunetul împușcăturilor; repede, la pământ!
După ce au luat cina, cei doi erau ocupați cu organizarea unor lucruri când Gu Hai a observat încă o cutie sub patul lui Bai Luo Yin. A scos-o pentru a arunca o privire înăuntru și a văzut că era plină de cărți – toate legate de managementul afacerilor. Unele erau manuale, altele erau reviste de afaceri, dar treaba era că multe dintre ele erau de fapt ediții limitate. Privindu-le, Gu Hai sincer nu știa cum a reușit Bai Luo Yin să le achiziționeze.
”Citești și tu astfel de cărți?” a întrebat Gu Hai.
Ochii lui Bai Luo Yin au zburat peste cărți și expresia lui a devenit oarecum neliniștită.
„Le răsfoiesc doar când mă plictisesc.”
Mâna lui Gu Hai a făcut o pauză și a întrebat brusc: „Yin Zi, mai vrei să intri în afaceri? Nu vrei să mai rămâi în armată? De fapt, îți poți schimba complet profesia. Chiar dacă ar fi să începi acum, tot nu este prea târziu.”
„Știam că vei ajunge la această concluzie.”[1] Bai Luo Yin a zâmbit cu bună știință: „Nici măcar nu m-am gândit la asta.”
[1] „Știam că vei ajunge la această concluzie.” – 我一猜你就该想歪了 Traducerea acestei propoziții este, de fapt, mai apropiată de: „Bănuisem (înainte de asta) că ai avea un mod atât de viclean de a gândi.”
”Atunci pentru ce le-ai cumpărat ?”
Bai Luo Yin a tăcut destul de mult înainte de a afirma slab: „Sunt pentru tine.”
„Pentru mine?” Gu Hai a rămas înghețat și cu gura deschisă când a auzit asta. „Atunci cum de nu mi le-ai dat?”
„ După ce le-am citit, conținutul nu mi s-a mai părut relevant, așa că nu am avut curajul să ți le ofer.”
Lui Gu Hai îi plăcea în special atitudinea încăpățânată a lui Bai Luo Yin și lipsa de dorință extremă de a admite adevărul. A existat un sex-appeal neobișnuit care a declanșat întotdeauna nevoia nesățioasă a lui Gu Hai de a îngreuna în mod deliberat lucrurile pentru el.
„Ce te-a făcut să te gândești să-mi iei aceste cărți?”
Bai Luo Yin și-a minimizat intenția, răspunzând cu degajare: „Nu ai spus că compania ta se pregătește să fie listată?”[2]
[2] listată/devine publică – o companie ale cărei acțiuni pot fi tranzacționate la o bursă de valori. Compania face o ofertă publică inițială (IPO) prin care își vinde acțiunile publicului și obține capital în schimb. Ulterior, bursa listează compania și permite tranzacționarea acțiunilor acesteia. Raportul dintre ofertă și cerere decide prețul acțiunii. Compania lui Gu Hai, HaiYin Tech Co., este în prezent o companie privată.
Asta a fost ceva ce Gu Hai menționat accidental în avionul de luptă zilele trecute. De fapt, nu se așteptase ca Bai Luo Yin să-și amintească o chestiune atât de banală în circumstanțele în care se aflau. Nu numai asta, dar Bai Luo Yin își făcea, de asemenea, griji în secret pentru el, temându-se că, dacă experiența lui era inadecvată, ceva ar putea merge prost în timpul moment critic…
Văzându-l pe Gu Hai venind spre el, Bai Luo Yin și-a întins rapid brațele pentru a-l bloca. „Îți spun, nu te mai emoționa din nou. Cupoanele pe care le aveam urmau să expire în două zile, așa că nu am avut de ales decât să le folosesc. Dacă nu aș fi făcut-o, le-aș fi pierdut…”
Adevărul era că Bai Luo Yin se temea cel mai mult de comportamentele afectuoase. Din păcate, lui Gu Hai îi plăcea să fie așa. Odată mișcat emoțional, nu s-ar putea stăpâni și și-ar pune corpul pe tine ca o omidă, frecându-se ici și colo. Apoi, el ar aștepta ocazia perfectă de a înteți flăcările și a te prăji înainte de a te devora complet, de la piele până la oase.
„Nu sunt emoționant. Vreau să-mi transmit adevăratele sentimente”, a spus Gu Hai și, așa cum era de așteptat, s-a frecat din nou tandru de el.
Bai Luo Yin și-a folosit toată puterea pentru a-l alunga, dar a fost o încercare zadarnică. Cu ușa încă deschisă și cu câte un soldat sau doi trecând ocazional pe acolo, sincer nu-și putea permite să-și strice reputația. Nu a avut de ales decât să folosească un ton interzis pentru a-l opri pe Gu Hai. „Nu te mai prosti. Plec mâine, așa că comportă-te bine!”
Auzind acea propoziție, Gu Hai n-a mai avut chef să își facă de cap – nimic nu era mai distructiv decât acele cuvinte. Din ziua în care s-au împăcat până acum, Gu Hai nici măcar nu știa de câte ori le auzise deja. Nimănui nu-i era greu să-și închipuie că cel mai mult îi era frică să audă acele cuvinte; atât de mult, încât deveniseră mai eficiente decât a număra „unu, doi, trei.”[3]
[3] unu, doi, trei – presupun că este vorba despre atunci când se numără până la trei ca o amenințare;
„Ce? Nu ai spus că nu mai pleci pentru câteva zile? Cum de a fost schimbat cu mâine?”
„A fost emis un ordin nu cu mult timp în urmă prin care se spunea că plecăm mâine seară. Ora exactă nu a fost încă stabilită, dar mă voi duce după ce îți termini munca. Trebuie să merg la tine și să mănânc pe saturate înainte de a putea pleca.”
Gu Hai și-a folosit mâna mare pentru a ține partea din spate a capului lui Bai Luo Yin înainte de a o apăsa cu forța pe umărul său.
„Nu vreau să fiu separat de tine… câte zile am putut să petrecem împreună de data asta?”
Bai Luo Yin l-a consolat pe Gu Hai: „Totul este de dragul de a stabili o bază bună pentru viitorul nostru! Cu cât performanțele mele sunt mai remarcabile, cu atât voi avea mai multe șanse de a obține o promovare și puterea pe care o am în mâinile mele va fi, de asemenea, mai mare. Într-o zi, cu siguranță voi putea trece prin bază fără limitări.”
„Voi profita și eu de timpul în care ești plecat pentru a organiza corect compania. În acest fel, toate problemele supărătoare curente vor fi rezolvate înainte de a te întoarce”, a spus Gu Hai.
„Oh, așa este.” Bai Luo Yin și-a amintit brusc ceva. A scos o pungă cu mâncare din dulap și i-a dat-o lui Gu Hai. „Este pentru tine. Du-o la tine pentru a-ți hrăni creierul.”
Acceptând geanta, Gu Hai a estimat aproximativ că greutatea este de circa cinci kilograme. A deschis-o doar ca să vadă că era umplută cu nuci.
„De unde ai toate aceste nuci?”
„Cineva mi-a trimis trei cutii mari de nuci în această dimineață, toate fiind zdrobite după-amiaza.”
Auzind asta, Gu Hai a dezvăluit o expresie șocată. „Ce ai folosit ca să le spargi?”
„Pumnul meu”, a răspuns Bai Luo Yin, făcându-și mâna.
Tenul lui Gu Hai s-a schimbat imediat în timp ce a făcut o mișcare pentru a apuca mâna lui Bai Luo Yin vrând să o privească. Cu toate acestea, Bai Luo Yin a adăugat în grabă: „Nu îți face griji, nu le-am spart eu. Soldații aceia ai mei au făcut-o. Am programat o sesiune suplimentară de antrenament în această după-amiază pentru ca ei să exerseze „puterea de penetrare a pumnilor lor”. Hehe… chiar știu să-mi arăt superioritatea, nu?”
Gu Hai a râs și el. „Știi, ăsta se numește abuz de putere pentru câștiguri personale. Nu te-au întrebat soldații ăia pentru cine le sparg?
„Au întrebat.”
„Atunci, cum le-ai răspuns?” Gu Hai a zâmbit răutăcios și s-a ghemuit lângă urechea lui Bai Luo Yin. „Le-ai spus că o fac pentru soțul tău?”
Bai Luo Yin și-a folosit genunchiul pentru a-l o lovi fără milă pe Xiao Hai Zi, „Am spus că este pentru cumnata lor, deoarece este puțin cam proastă.”[4]
[4] „Am spus că este pentru cumnata lor, deoarece era puțin proastă.” – Nucile sunt cele mai bune pentru sănătatea creierului. Au o concentrație semnificativ mare de DHA, un tip de acid gras Omega-3. Printre altele, s-a demonstrat că DHA protejează sănătatea creierului la nou-născuți, îmbunătățește performanța cognitivă la adulți și previne sau ameliorează declinul cognitiv legat de vârstă. Nucile sunt, de asemenea, pline cu de două ori mai mulți antioxidanți decât alte nuci.
Gu Hai, „…”
Când s-au așezat împreună, mai târziu în acea noapte, pentru a viziona un film, Bai Luo Yin a luat un măr și a început să se joace cu el. S-a uitat la Gu Hai, „Voi tăia un măr pentru tine.”
De când a tăiat toate acele mere pentru Gu Yang, a existat întotdeauna un pic de regret în inima lui Bai Luo Yin, deoarece a simțit că este nedrept față de Gu Hai, care a fost plasat, fără să știe, într-un dezavantaj. El trebuie să taie câteva pentru Gu Hai pentru ca el să simtă un sentiment de pace și de echilibru.
„Lasă-mă, să-l tai eu pentru tine” a spus Gu Hai. „Tu pleci mâine, așa că trebuie să te servesc corespunzător în seara asta.”
„Nu este nevoie. Îl pot tăia în multe forme”, a spus Bai Luo Yin, privindu-l cu puțină așteptare. „Ce formă vrei?”
„Îl poți tăia într-o…”
Bai Luo Yin a luat un măr.
„… taie-l în cele cinci inele ale Simbolului Olimpic.”[5]
[5] Simbol olimpic – Steagul olimpic are un fundal alb, cu cinci inele întrețesute în centru: albastru, galben, negru, verde și roșu. Acest design este simbolic; reprezintă cele cinci continente ale lumii, unite prin olimpiadă, în timp ce cele șase culori sunt cele care apar pe toate steagurile naționale ale lumii în prezent.
Cuțitul din mâna lui Bai Luo Yin a înțepat brusc mărul. Voi doi sunteți cu adevărat demni să vă numiți frați!! Unul este mai nemilos decât altul!! Din fericire, Gu Yang se gândise pe atunci doar la o stea cu cinci colțuri și nu la Simbolul Olimpic. Dacă ar fi intenționat cu adevărat ca Bai Luo Yin să taie Simbolul Olimpic, nici măcar toate merele de pe piața angro nu ar fi suficiente pentru a le distruge.
„Dă-mi-l!” Gu Hai a smuls cuțitul pentru fructe din mâna lui Bai Luo Yin. „Îl voi tăia eu pentru tine. Sunt mai abil în mânuirea cuțitului decât tine. Oh, nu ar fi nicio problemă pentru mine să fiu maestru al sculptării alimentelor într-un restaurant.”
Din moment ce Gu Hai a spus așa, interesul lui Bai Luo Yin a fost stârnit.
„Ce vei tăia pentru mine?”
„Îl voi tăia în ceea ce-ți place să mănânci cel mai mult.” Cu asta, Gu Hai a căutat cel mai mare măr disponibil.
În timp ce Bai Luo Yin se gândea la ce anume îi plăcea să mănânce cel mai mult, alături de el, Gu Hai era angajat într-o luptă în timp ce mâinile lui se mișcau cu viteza luminii. Gu Hai și-a terminat capodopera, în timp ce Bai Lou Yin era pierdut pe gânduri.
„Iată, am terminat de tăiat.” Gu Hai a predat ce lucrase lui Bai Luo Yin.
Bai Luo Yin era pe cale să se întindă să-l ia, dar când a văzut lucrul în mâinile lui Gu Hai, și-a retras imediat mân. Apoi, pe măsură ce tenul i s-a schimbat, el a explodat într-o furtună de blesteme, „Gu Hai, nenorocitule, al naibii de pervers!!”
După cum s-a dovedit, Gu Hai a sculptat pentru Bai Luo Yin o versiune în miniatură a lui Xiao Hai Zi. După ce a tăiat asta, a avut chiar îndrăzneala să vorbească vulgar: „Îndrăznești să spui că nu ăsta e lucrul pe care îți dorești cel mai mult să-l mănânci? Păcat că mărul este prea mic. Dacă vrem cu adevărat să se potrivească cu dimensiunea reală, va trebui să-l tăiem dintr-un pepene verde.”
Fața lui Bai Luo Yin s-a înroșit la culoarea miezului de pepene verde.
Cei doi s-au prostit jucăuși până au ajuns în pat. Bai Luo Yin l-a apăsat pe Gu Hai și și-a frecat cu fervoare și ușor buzele de urechea lui Gu Hai. Apoi, gâfâind senzual, a vorbit printre gâfâieli: „Trebuie să plec mâine, lasă-mă să ti-o trag azi”.
„Dacă asta te face să te simți confortabil, atunci ia-mă cum vrei.” Gu Hai a fost generos în seara asta.
Auzind asta, Bai Luo Yin s-a excitat și a mușcat cu entuziasm bărbia lui Gu Hai. Și-a alunecat limba erotic până la claviculă și a ciugulit cu tandrețe acolo pentru o vreme, apoi mâinile lui s-au întins încet pentru a descheia jacheta costumului lui Gu Hai, nasture cu nasture. Mișcându-și puțin capul, Bai Luo Yin a început să lingă și să ciugulească sfârcurile lui Gu Hai prin cămașă. Depășite de plăceri atât de intense, mâinile lui Gu Hai au săpat inconștient în părul lui Bai Luo Yin, mângâindu-l ușor.
După ce cămașa a fost complet descheiată, dezvăluind pieptul uimitor de sexy și robust, Bai Luo Yin s-a grăbit să-și exclame aprecierea. „Gu Hai, ai un corp atât de grozav.”
Pentru Gu Hai, singurul beneficiu avut prin preluarea inițiativei de către Bai Luo Yin a fost că îl putea auzi pe Bai Luo Yin lăudându-l.
Cu pantalonii enervanți ai lui Gu Hai dați jos, Bai Luo Yin și-a îndeplinit în sfârșit dorința de a mânca cel mai preferat lucru al său.
Respirația volatilă a lui Gu Hai a fost urmată de ritmul sufocant al gurii fierbinți a lui Bai Luo Yin, în timp ce l-a luat pe Xiao Hai Zi, mișcându-se încet și rapid.
„Se simte bine?” întrebă Bai Luo Yin.
Apăsându-i capul, Gu Hai a răspuns răgușit: „Coboară un pic mai mult… da… acolo, asta este…”
Tocmai când Bai Luo Yin depunea eforturi în preludiu, Gu Hai i-a ținut brusc capul.
„Stai puțin, trebuie să merg la baie.”
Bai Luo Yin și-a oprit mișcările pentru moment, „Ce s-a întâmplat?”
„Eu trebuie să fac pipi…”
După ce a spus acele patru cuvinte, Gu Hai sa îndreptat spre baie.
Profitând de asta, Bai Luo Yin s-a dus să încuie ușa și să tragă draperiile pentru a împiedica ca cineva să se uite la ei.
Bang! Bang! Bang!
Tocmai când Bai Luo Yin a ajuns la pat, a auzit sunetul a trei împușcături. Fiind un soldat care a primit o pregătire militară remarcabilă și a avut multe realizări exemplare, Bai Luo Yin s-a întins rapid pe pat – mișcările sale au fost absolut line și eficiente, fără semne de neglijență.
Apoi, cineva s-a întins brusc deasupra lui și i-a încătușat mâinile.
Simțind asta, corpul lui Bai Luo Yin a înghețat. S-a întors brusc doar pentru a vedea o mutră ticăloasă apărând în fața lui.
Privind acea privire neîncrezătoare, Gu Hai a tras din nou pistolul gol spre tavan.
„Bai-shouzhang, reacția ta a fost destul de agilă. Cu siguranță te antrenezi des în pat, nu?
O furie intensă s-a izbit neputincioasă în pieptul lui Bai Luo Yin, când Gu Hai l-a apăsat cu tenacitate pe pat. Cu ambele mâini încă încătușate, tot ce a rămas era gura lui neînduplecată, care lătra interminabile blesteme. „Gu Hai, ticălos nenorocit! Nu tocmai ai spus că aș putea să ti-o trag în seara asta?”
„Dacă nu aș fi spus asta, cum altfel ai fi fost de acord să o faci cu uniforma militară pe tine?”
Bai Luo Yin strânse din dinți. „Dacă vrei s-o faci, dă-mi hainele jos, altfel, dispari!”
„Ț, ț… cum poate exista o persoană atât de sălbatică ca tine? Strigând și plângând ca alți oameni să-ți scoată hainele…”
Bai Luo Yin a urlat cu furie: „Să vină cineva aici! E un criminal care încearcă să mă rănească!!”
Un zâmbet captivant s-a agățat de colțul buzelor lui Gu Hai în timp ce el continua să-l tachineze. „Haide, strigă! Continuă să strigi pentru ca mai mulți oameni să vină să urmărească distracția!”
O clipă mai târziu, jacheta exterioară a lui Bai Luo Yin a fost desfăcută – pielea ascunsă sub uniformă părea să emane o senzație artistică, iar contururile taliei lui păreau indisciplinate, dar captivante în același timp. Gu Hai a fost mai entuziasmat decât oricând. Practic a ciugulit și a mușcat fiecare centimetru din pielea goală a lui Bai Luo Yin, lăsând urme de dragoste violet închis pe întregul său corp.
Gu Hai l-a întors cu ușurință pe Bai Luo Yin, lăsându-i partea de sus a corpului să se întindă pe pat, în timp ce partea de jos a corpului său stătea pe podea.
Apoi și-a început jocul obscen pe fundul acela perfect care era încă înfășurat frumos în pantalonii militari. Simțindu-se extrem de rușinat și indignat, Bai Luo Yin nu a putut să nu izbucnească în a înjura de mai multe ori. Nu numai că asta nu a oprit mâinile viclene ale lui Gu Hai, dar l-a entuziasmat să desfacă catarama curelei lui Bai Luo Yin. A mutat puțin pantalonii și lenjeria lui Bai Luo Yin în jos, lăsându-le să-i alunece chiar sub fund, fără a le scoate complet. Și chiar așa, a intrat în corpul său și s-a mișcat – împingând ușor, apoi aspru, în timp ce culoarea verde viu a uniformei militare îi umplea ochii.
Curând, cei doi au fost complet absorbiți de aventura lor pasională. Căldura dintre ei s-a ridicat și s-a așezat pe pielea lor, formând continuu transpirații care le curgeau în josul coloanei vertebrale. Bai Luo Yin strânse cu tenacitate lenjeria de pat, trăgând de ea ici și colo, în timp ce sprâncenele lui strâns împletite dezvăluiau expresia plăcută și euforică care îl mistuia chiar în acel moment.
Bum! Bum! Bum !… Bătăi puternice în ușă s-au auzit în cameră.
Din cealaltă parte se auzi o voce familiară. „Maior, ai strigat după ajutor tocmai acum?”
La naiba… acum vii… Bai Luo Yin a înjurat în minte. Chiar atunci Gu Hai a împins brusc până la capăt, făcându-l pe Bai Luo Yin să-și îngroape gemetele în pilota.
„Major? Te simți bine?” a întrebat din nou vocea.
„Hei, el îți pune o întrebare!”
După ce Gu Hai i-a amintit „cu bunăvoință” asta, el a continuat să-și accelereze răutăcios viteza, ceea ce a intensificat împingerile.
Bai Luo Yin a vrut să-l omoare pe Gu Hai. Cum ar putea să răspundă într-o astfel de situație?
„Nu…” Bai Luo Yin a stors asta printre dinți, „Nu este nimic, sunt bine…”
„Ok, atunci ne întoarcem să ne odihnim.”
„Grăbiți-vă și…”
Tocmai când era pe cale să spună „plecați”, Gu Hai a accelerat ritmul din nou, făcând ca respirația lui Bai Luo Yin să fie înghițită complet de pilotă.
***