CAPITOLUL 98
BINE, LASĂ FUMUL SĂ TE PĂTRUNDĂ.
Cine va fi cel care îl va însoți pe mire?
De când îl văzuse ultima dată pe Gu Hai îmbrățișându-l pe Bai Luo Yin în timpul expoziției de lumini, spiritul lui Yan Ya Jing se afla într-o stare disociativă. Sentimentele nu pot fi exprimate cum trebuie, dar, pe scurt, perspectiva ei asupra vieții a fost complet răsturnată după acea noapte.
Gu Hai nu mai apăruse în fața ei de mai multe zile deja, iar Tong Zhe nu i se mai opunea în niciun aspect. Acum putea să intre și să iasă liberă din biroul lui Gu Hai, să-i folosească lucrurile după bunul plac și chiar să-i ia locul pentru moment, așezându-se pe scaunul lui de birou pentru a comanda întregului personal.
Viața la care visase ajunsese în sfârșit, însă nu simțea nimic.
După ce a crezut întotdeauna că Gu Hai nu era o persoană obișnuită, faptul că primea acest nivel de tratament era suficient pentru a dovedi importanța relației lor.[1] De când expoziția de lumini s-a încheiat, iar câteva milioane de yuani au fost cheltuite doar pentru a ilumina pur și simplu drumul spre casă pentru iubitul său, Yan Ya Jing a descoperit că viziunea ei asupra lumii era prea îngustă și superficială. Cum l-a caracterizat ea pe Gu Hai a fost interpretat greșit, încât oricine l-ar fi detestat.
[1] … semnificația relației lor – ceea ce voia să spună nu se referea la dragoste, ci la încredere.
După cum se pare, dragostea lui este atât de profundă și de intensă.
În acea noapte, văzând cum Gu Hai îl îmbrățișa pe Bai Luo Yin în timp ce plângea isteric, Yan Ya Jing a fost brusc trezită de un șoc pur – gelozia ei era semnificativă doar în fața lui Tong Zhe. Dar în fața lui Bai Luo Yin, existența oricărei frământări emoționale era inutilă, deoarece discrepanța era mult prea mare; atât de mare încât nici măcar nu avea curajul să fie geloasă.
Văzând imaginea de fundal de pe desktop-ul lui Gu Hai, păstrată timp de peste zece ani ca și cum ar fi fost doar o zi, Yan Ya Jing a regretat acțiunile sale din trecut. Cu un sentiment de afecțiune atât de evident profund… de ce îl observ abia acum? Dacă ar fi știut chiar și cu jumătate de an în urmă că Gu Hai era îndrăgostit nebunește de o astfel de persoană, iubind o persoană până la punctul în care nimic altceva nu ar fi încăput între cusăturile inimii lui, ar fi fost ea acum descurajată de aceste frământări emoționale de demult?
Dacă timpul ar fi putut fi împins înapoi, în urmă cu nouă ani, în momentul în care stătea în mașină și asculta vocea lui Gu Hai… dacă ea nu și-ar fi pus superficial toată atenția pe chipul frumos al lui Gu Hai, ci mai degrabă ar fi privit mai atent expresia din ochii lui, nu cumva tragedia de dragoste unilaterală care a durat atâția ani nu s-ar fi întâmplat?
Din nefericire, era prea târziu pentru a mai schimba ceva, iar tinerețea ei a fost astfel consacrată unei percepții false.
Poc, poc, poc…
O bătaie bruscă în ușă a întrerupt reveria lui Yan Ya Jing.
Ea a ridicat privirea și a văzut chipul frumos al lui Tong Zhe apropiindu-se cu dezinvoltură, cu un pas ferm, în timp ce ochii lui erau la fel de perspicace, iar zâmbetul lui robust ca întotdeauna – ca să nu spun mai mult. Yan Ya Jing nu putea să înțeleagă cum de Tong Zhe putea încă să își mențină o atitudine atât de arogantă după toate acestea.
Oare mai are un alt personaj de renume pe care să îl exploateze? Gu Hai a plecat deja în brațele altui bărbat!
De la început și până acum, Yan Ya Jing a catalogat întotdeauna situația lui ca fiind aceeași cu a ei. Tong Zhe nu recunoscuse și nici nu negase niciodată acest lucru. Toate acestea au fost complet puse pe seama interpretărilor greșite ale lui Yan Ya Jing. Să sperăm doar că se va trezi și va înfrunta realitatea în curând.
„Poftim, invitația de nuntă.”
Tong Zhe a aruncat invitația în fața ei.
Mâinile lui Yan Ya Jing au tremurat când a luat-o și a văzut cât de rafinată era coperta. Desenul de pe copertă reprezenta două mâini întrepătrunse, încadrate de două inele cu urme de trecere a timpului. Yan Ya Jing a recunoscut unul dintre inele ca fiind cel pe care Gu Hai i-l dăduse spre păstrare la restaurantul din fața companiei. În acest moment, Yan Ya Jing nu a mai îndrăznit să pronunțe cuvântul „dăruiește”, deoarece a înțeles în sfârșit motivul pentru care Gu Hai a fost inexplicabil de gelos în acea situație și, în consecință, i-a dat inelul.
Când a deschis invitația și a văzut poza din interior, Yan Ya Jing a râs în continuare ca mai înainte, chiar dacă se afla într-o stare mentală fără speranță.
„De ce ar folosi o fotografie atât de groaznică ca imagine de fundal?” Yan Ya Jing nu s-a putut abține să nu râdă. „Chiar dacă au vrut să găsească un cuplu bătrân și iubitor cu mâinile împreunate, nu ar trebui să aleagă unul mai arătos?”
În fața ochilor ei se aflau un bărbat și o femeie în vârstă – unul dintre ei avea un pardesiu militar așezat pe umeri și îi mai rămăseseră doar doi dinți, iar celălalt purta o jachetă roșie din bumbac cu căptușeală, având fața plină de riduri.
„Aceasta este o fotografie cu ei doi” a spus Tong Zhe cu nonșalanță.
Yan Ya Jing a rămas instantaneu uimită.
La o privire mai atentă, chiar semăna al dracului de mult cu ei!
Ce fac cei doi?
Vorbind despre asta, fotografiile de nuntă ale lui Gu Hai și Bai Luo Yin trebuie să fie menționate oricum.
Vorbind despre incredibil!!!
Cei doi au contractat un fotograf de nuntă celebru, dar ulterior, după câteva seturi de fotografii, i-au spulberat complet reputația. Mai întâi, au mers în Qingdao și au găsit camera cu vedere la mare pe care o închiriaseră atunci și au făcut fotografii cu tânăra doamnă Bai și cu șeful satului Gu. De parcă nu ar fi fost de ajuns să se îmbrace frumos, trebuiau să facă fotografiile și într-o serie de faze, de când erau în floarea tinereții și până la zilele lor bătrânețe căruntă. Cu o astfel de cerere, fotografierea a durat nu mai puțin de o săptămână, iar obiectivele fotografilor au suferit o umilință intensă în tot acest timp, ca și cum timpul lor ar fi fost irosit pentru astfel de…
După aceea, au făcut un set de fotografii cu viața militară, dintre care multe erau doar cu Bai Luo Yin – acoperit de noroi, ud de sudoare, cu hainele toate dezordonate. Indiferent de situația dificilă în care se afla, a fost fotografiat ca să arate toți anii de greutăți pe care i-a îndurat… dar cu siguranță acestea nu au fost ultimele. Cele mai intense poze erau considerate ca fiind cele de sacrificiu, iar în colaj, Bai Luo Yin a pus în scenă toate modurile în care un pilot al Forțelor Aeriene își poate găsi moartea. Nu numai că a fost îmbrăcat pentru a arăta însângerat și îngrozitor, dar Gu Hai a fost, de asemenea, pus să joace rolul unui soț cu inima frântă care jelește mizerabil alături.
Apoi, au făcut o serie de fotografii nud, fotografii de cuplu din timpul universității, fotografii din viața de familie… în cele din urmă, au angajat un regizor celebru pentru a crea un documentar romantic în care cei doi au jucat rolurile principale în timp ce retrăiau încă o dată propria lor călătorie emoțională. Intenționau să prezinte acest film în timpul nunții lor.
Toate celelalte detalii ale ceremoniei de nuntă erau încă în discuție.
Ținând invitația în mână, Yan Ya Jing a simțit că visează. Invitația falsă pentru logodna ei și a lui Gu Hai era încă încuiată în biroul ei, iar acea invitație era prezentabilă! Gu Hai din acea fotografie era mai chipeș, mai lipsit de griji și mai plin de încredere! Totuși, când o avea pe aceea în mână, era rece și goală în schimb. Uitându-se din nou la această invitație, dacă ar fi fost scoasă pentru ca ceilalți să o vadă, cu siguranță nu s-ar fi putut abține și ar fi râs cu poftă. Dar ținând-o în palmă, aceasta emana un sentiment plăcut și cald..
Tong Zhe și-a aprins o țigară și s-a așezat vizavi de Yan Ya Jing.
„Nu fuma în fața mea” a spus Yan Ya Jing cu o expresie dezgustată. „Urăsc mirosul de țigară.”
„Bine, lasă fumul să te pătrundă”, a spus Tong Zhe cu subînțeles. „În cazul în care încă nu ai capul limpede.”
Dintr-un motiv oarecare, Yan Ya Jing a simțit că Tong Zhe nu mai reprezenta o amenințare pentru ea, totuși nu era încă dispusă să se recunoască învinsă în fața lui.
„Am capul limpede de cu mult timp în urmă.”
„Capul limpede de mult timp?” Tong Zhe avea o expresie îndoielnică: „Ai fost într-o dragoste neîmpărtășită timp de trei ani, nu-i așa? Cum poți avea o minte limpede atât de repede?”
„Trei ani?” Yan Ya Jing a râs cu amărăciune. „Au trecut în linii mari nouă ani, iar mai exact deja cinci ani.”
Lui Tong Zhe nu-i venea să creadă. În ziua de azi, în care societatea era dominată în permanență de ideologii materialiste, cum putea un lucru precum „dragostea neîmpărtășită” să rivalizeze cu cea a unei lumi excesiv de materialistă, mai ales când respectiva dragoste neîmpărtășită venea din partea unei doamne perfecte, bogate și frumoase.
„Prostia ta ar enerva pe oricine”, a spus Tong Zhe.
Yan Ya Jing a pufnit cu răceală „Puritatea este cel mai prețios bun al unei femei.”
„Mulțumesc, dar ceea ce am spus a fost „prostie”.”[2]
[2] prostie (蠢chǔn)/puritate (纯chún) – Yan Ya Jing l-a auzit greșit pe Tong Zhe când a spus „chun3”, care înseamnă „stupid sau prost”, în loc de „chun2”, care înseamnă „pur/simplu”; observați semnele diferite de caracter și tonalitate.
Într-o fracțiune de secundă Yan Ya Jing a aruncat scrumiera în el.
Ca și cum nu ar fi vrut căutat-o cu lumânarea, Tong Zhe a continuat să o provoace. „Doar nu ești încă virgină, nu-i așa? Nu ai încercat să te gândești la toate modalitățile posibile de a te dărui lui Gu Hai în toți acești ani?”[3]
[3] De fapt, el a spus: „Nu te-ai gândit la toate modalitățile posibile de a-ți da „himenul” penisului lui Gu Hai?” Dar nu, asta mi se pare prea vulgar =.=;; mai ales că, din punct de vedere tehnic, cuvântul pe care îl foloseau pentru himen era „membrană”, iar „lao er”, care înseamnă al doilea fiu al unei familii, este argoul pentru penis…
Auzind asta, Yan Ya Jing s-a simțit extrem de rușinată și amărâtă. Dacă i-l dădusem cu adevărat, oare aș fi fost acum în această situație?
Văzând expresia lui Yan Ya Jing, țigara încleștată între degetele lui Tong Zhe a făcut o pauză. Să fi nimerit oare ținta? Pentru o femeie în vârstă de douăzeci și șapte, douăzeci și opt de ani dintr-o familie bogată, care era frumoasă și prețioasă, abia să aibă vreo experiență, era dincolo de orice dreptate! Dar exista o astfel de persoană cu aceste calități, iar el chiar dăduse peste ea! Nu era de mirare că atunci când Gu Hai îl încurajase să-și schimbe locul de muncă, îi spusese: „Cu siguranță vei avea o surpriză plăcută când vei veni aici.”
Ar trebui să pun cărțile pe masă și să clarific lucrurile acum?
În timp ce Tong Zhe încă se gândea, Yan Ya Jing a început să vorbească. „Anterior m-am înșelat în ceea ce privește relația ta cu Gu Hai, dar începând de astăzi…”
Tong Zhe a așteptat în liniște ca Yan Ya Jing să își termine cuvintele.
„Putem deveni oficial cei mai buni prieteni.”[4] Yan Ya Jing s-a uitat la Tong Zhe și a dezvăluit pentru prima dată un zâmbet cald.
[4] cei mai buni prieteni (闺蜜 guī mì) – de fapt, acest termen este specific pentru prietenia dintre fete, literal dulce/miere/apropiată. În mod tradițional, un 闺 (guī) era locul în care locuiau femeile necăsătorite, iar 蜜 (mì) înseamnă literal „miere”. De obicei, este folosit pentru a descrie femeile, dar în ultimii ani tot mai multe fete au folosit pronumele raportat la prietenii de sex masculin, dând naștere cuvântului „男闺蜜” (cel mai bun prieten de sex masculin).
Colțurile gurii lui Tong Zhe s-au tras înapoi, cei mai buni prieteni…
Gu Hai și Bai Luo Yin erau încă acasă și discutau despre planurile de nuntă.
Cei doi hotărâseră să nu caute un organizator de nunți și planificaseră totul de unii singuri în schimb; ținându-se de ideea că, dacă puteau să se folosească de proprii lor oameni, nu era absolut deloc nevoie să irosească bani pentru a angaja un străin.
„Unde am rămas ieri?” a întrebat Gu Hai.
Bai Luo Yin a căscat și a spus „Martorii de la nuntă.”
„Martorii de la nuntă…” Gu Hai s-a gândit pentru o clipă „Ce zici de fratele meu?”
Ochii lui Bai Luo Yin s-au mărit imediat: „Vrei ca el să fie martor pentru noi doi? Vom putea măcar să ne căsătorim?”
Un zâmbet răutăcios s-a strecurat instantaneu pe gura lui Gu Hai. „Vreau ca el să fie personal martorul fericirii noastre.”
Bai Luo Yin a strâmbat din nas cu răceală. ”Tu ești lipsit de moralitate, dar el este și mai și decât tine! Dacă îndrăznești cu adevărat să-i dai mărturiile noastre, nu va avea nicio reținere să le citească pe dos! Nu, nu, nu, nu ne putem asuma niciun risc. Schimbă-l cu altcineva, ce zici de Zhou Lingyun?”
„El?” Gu Hai a aruncat o privire încruntată. „Ar fi uimitor dacă nu ar îngropa câteva bombe la locul de desfășurare!”
„Cum poate fi atât de dramatic?!” Bai Luo Yin a încercat să acopere neajunsul superiorului său. ”Generalul nostru maior este de fapt foarte bun la suflet și cinstit. Când i-am înmânat personal ieri invitația la nuntă, chiar a râs și a spus că va veni să îl necăjească pe proaspătul însurat!”[5]
[5] v. tachinează pe proaspătul însurat (闹洞房 nàodòngfáng); de fapt se traduce mai degrabă prin: „nàodòngfáng: „deranjarea intimității camerei nupțiale” (obicei chinezesc prin care invitații râd și fac glume pe seama tinerilor căsătoriți).
„Nu!!!” Gu Hai și-a scos imediat colții. „Mi-e teamă că mă va chinui până la moarte!”
Lăsând deocamdată deoparte lista de martori, cei doi au început să discute pe tema escortei mirelui.[6]
[6] escorta mirelui (迎亲yíngqīn) – (din familia mirelui) a trimite o șaretă nupțială 花轎｜花轿 pentru a aduce mireasa / a trimite un grup care să escorteze mireasa la casa mirelui. Aceasta este pentru escorta unei mirese, dar am schimbat-o în „mire”, deoarece cuplul este format din doi bărbați.
Gu Hai a declarat pe loc: „Bineînțeles că eu voi fi cel care te va escorta din casa ta!”
„De ce?” a întrebat Bai Luo Yin.
„Ah, pentru că te căsătorești cu mine!”[7] Gu Hai a exclamat în timp ce purta o expresie care spunea: ”e ceva normal”
[7] Verbul „a se căsători” în chineză are două cuvinte diferite în special pentru genuri diferite: Atât „嫁”, cât și „娶” înseamnă „a se căsători” în limba engleză. 1. 嫁 [jià] – o femeie se căsătorește cu un bărbat; subiectul este femeia; dacă subiectul este de sex feminin, folosiți „嫁”. de exemplu: jià nǚ ér 嫁女儿 se căsătorește cu o fiică; jià rén 嫁人se căsătorește. 2. 娶[qǔ]：un bărbat se căsătorește cu o femeie; subiectul este bărbatul; dacă subiectul este de sex masculin, folosiți „娶”.
Genul este un aspect important al culturii căsătoriei și este reflectat în limba chineză. Caracterul pentru „a se căsători” cu o fată, adică din perspectiva familiei soției, este jià (嫁), iar caracterul din perspectiva familiei soțului este qǔ (娶), care înseamnă „a obține o femeie”. Această pereche de caractere indică în mod evident statutul social subordonat al femeilor în istoria patriarhală chineză. Această indicație este și mai clară în idiomul încă frecvent rostit Jia Chu Qu de Gu Niang Po Chu Qu de Shui (嫁出去的姑娘泼出去的水), ceea ce înseamnă că o fiică măritată este la fel ca apa vărsată – ea nu mai aparține părinților ei, ci soțului ei și familiei acestuia. 出去的水 însemnând, „ceva care nu poate fi recuperat”.
Atât Gu Hai, cât și Bai Luo Yin folosesc termenul qǔ, care, așa cum am menționat mai sus, înseamnă a obține o soție/ a lăsa o femeie să intre în familie, prin urmare, cel care qǔ (se căsătorește) va fi văzut ca fiind „bărbatul” (masculul alfa).
Bai Luo Yin a lovit masa și s-a ridicat în picioare: „Cine a spus că mă căsătoresc cu tine? Este evident că tu te căsătorești cu mine!!!”
*O invitație la nuntă arăta cam așa…..
***
CAPITOLUL 99
Să dăm câte o pungă de heroină fiecărui invitat!
Discutând, detalii despre nuntă
„Ei, cum s-a ajuns să mă căsătoresc cu tine?” Gu Hai s-a încruntat. ”Am prezentat deja cadourile de logodnă familiei tale și i-am numit tată și mamă, așa că, orice-ar fi, tu ar trebui să fii cel care se căsătorește cu mine!”
„Nu mă lua cu prostiile astea!” Bai Luo Yin s-a uitat la Gu Hai cu o expresie înnodată de batjocură. „Să nu crezi că nu-mi amintesc nimic doar pentru că eram beat. În acea noapte te-am cerut în căsătorie și ai fost de acord foarte clar.”
Gu Hai a replicat imediat: „Ai băut atât de mult și totuși îți amintești totul? Eu când beau atât de mult nu-mi pot aminti lucruri, știi? Cine știe dacă te-ai folosit sau nu de acea ocazie pentru a mă șantaja? Lasă-mă să-ți spun că orice acord semnat atunci când nu ești în starea de spirit potrivită este considerat nul, ca să nu mai vorbim de acele acorduri verbale.”
La aceste cuvinte, sprâncenele lui Bai Luo Yin s-au înăsprit: „Chiar dacă promisiunea din acea zi nu a fost validă, tot tu ar trebui să fii cel care să se căsătorească cu mine! Sunt un ofițer militar admirabil, cu mii de oameni sub comanda mea. Cum aș putea să mă cobor să mă căsătoresc cu un om de afaceri?”
Gu Hai a rămas indiferent la provocările lui Bai Luo Yin.
„Un admirabil ofițer militar nu se poate coborî pentru a se căsători cu mine, dar poate geme cu poftă sub mine? Mă întreb, ce ofițer mi-a ținut scula și s-a frecat aspru de ea aseară?! ‘Laogong, laogong, grăbește-te și bag-o înăuntru. Nu mai suport…’ Gu Hai a reconstituit evenimentul într-o manieră exagerată. (N/T: laogong – soț)
„Du-te dracului!!!” Bai Luo Yin l-a certat jenat înainte de a arunca câțiva pumni spre Gu Hai. „Nu mă lua cu prostiile astea, când eu te-am numit laogong?”
Dintr-un motiv oarecare, când cuvântul „laogong” s-a scurs din gura lui Bai Luo Yin, asta a fost o stimulare mai puternică decât Viagra. De fiecare dată când Gu Hai îl auzea, inima lui zvâcnea, fără îndoială, cu un sentiment de euforie de nedescris. Prin urmare, după ce a suferit nenumărate lovituri, l-a luat dominator pe Bai Luo Yin în brațe și apoi i-a pus mâna lui Bai Luo Yin pe propriul său membru în timp ce purta un zâmbet răutăcios.
„Cine ți-a cerut să mă provoci? Uite aici, cu toate aceste discuții, mi s-a sculat din nou.”
Bai Luo Yin a rămas pur și simplu fără cuvinte în fața lui Gu Hai. Aseară – când au avut o discuție serioasă până când s-a ajuns cumva la subiectul ce tactici să folosească pentru a face față oaspeților atunci când aceștia încep să-i „necăjească pe tinerii căsătoriți” – au sfârșit prin a-și face de cap jumătate din noapte. Acum, abia se treziseră și încă nu avuseseră o conversație ca lumea că Gu Hai a răstălmăcit din nou tema discuției.
„Ar trebui să mergem mai întâi la un control premarital? Suspectez că ai simptome severe de incontinență.” a spus Bai Luo Yin.
Gu Hai și-a frecat barba de gâtul lui Bai Luo Yin în timp ce râdea. „Nici eu nu știu de ce, dar ori de câte ori te văd, îmi vine să ți-o trag.”
La aceste cuvinte, mâna mare a lui Bai Luo Yin s-a așezat ferm pe vârful capului lui Gu Hai înainte de a vorbi cu o expresie rece. „Hai să vorbim mai întâi despre lucruri serioase.”
Nu s-a auzit niciun sunet din partea lui Gu Hai după aceea.
Bai Luo Yin i-a aruncat apoi o privire: „Nu-ți mai bosumfla buzele. Este inutil, indiferent cât de mult te bosumfli!”
Neavând de ales, Gu Hai nu a putut decât să își îndrepte atenția către subiectele aflate în discuție.
În ceea ce-l privește pe Bai Luo Yin, acesta a rămas sever cu privire la modul în care „escorta mirelui” ar trebui să fie gestionată de el.
De data aceasta, Gu Hai și-a schimbat tonul discursului. „Tu chiar crezi că ‘escortarea miresei’[1] este un lucru bun? În calitate de mire, trebuie să înduri tot felul de adversari. Lucruri precum distribuirea de plicuri roșii sunt în regulă, dar dacă te pun să faci lucruri ciudate și jenante? Cât de degradant ar fi asta pentru tine ca militar! Acest tip de muncă murdară și obositoare ar trebui să fie lăsată pentru mine. Din moment ce sunt obișnuit să fiu nerușinat, pot cu siguranță să îndur chiar și cele mai josnice cerințe.”
[1] „escorta miresei” – în capitolul anterior s-a folosit „escorta mirelui”, dar, întrucât în acest capitol e mai logic să se spună „mireasă” deoarece nici GH și nici BLY nu doreau să fie cei care trebuie să fie „escortați”, a fost schimbat cu „escorta miresei” pentru a se potrivi cu modul lor de a gândi.
„Prostii!” Bai Luo Yin nu i-a ascultat șiretenia: „Nu-mi ține acel discurs de genul ‘fac asta pentru binele tău’. Rezistența mea psihologică este destul de puternică! Ar trebui să-ți faci griji pentru tine! Vrei să mă escortezi? Mă predau ție dacă găsești trei bărbați care să fie de partea ta! O armată de femei de toată isprava – ai auzit vreodată ca un mire să fie însoțit de o hoardă de domnișoare de onoare pentru a escorta mireasa?”
„Asta este ceea ce nu înțelegi.” Gu Hai se agăța de un fir de ață în timp ce refuza să dea înapoi. „Gândește-te la asta, este mai ușor să creezi dificultăți pentru domnișoarele de onoare sau pentru cavalerii de onoare? Bineînțeles, e vorba de cavalerii de onoare! Dacă aduc un grup de femei frumoase să te escorteze, soldații care vor fi de partea ta vor deschide ușa cu supunere. Totuși, dacă ar fi să vii tu să mă escortezi, domnișoarele de onoare din partea mea vă vor doborî cu siguranță și vă vor face să suferiți fără să se lase înduplecate. Acei soldați nu vor putea să se descurce cu aceste femei, iar dacă nu te descurci cum trebuie, s-ar putea să nu mai poți să mă escortezi.”
Bai Luo Yin a făcut semn cu mâna: „Dacă nu pot nici măcar să te escortez, atunci nu te vreau. Oricine te vrea, te poate avea.”
„Ce ai spus?” Gu Hai l-a împuns furios în talie pe Bai Luo Yin.
Bai Luo Yin a râs în timp ce încerca să îl evite. Cei doi s-au prostit o vreme înainte de a se opri în cele din urmă și au decis să lase norocul să decidă învingătorul pentru ei.
„Piatră – hârtie – foarfecă!”
La prima rundă, amândoi au arătat piatra, în timp ce la a doua rundă, Gu Hai a continuat cu piatra, doar pentru a fi întâmpinat cu acreală de hârtia lui Bai Luo Yin.
Drept urmare, Bai Luo Yin a strigat și a sărit de bucurie.
„Două din trei!” Gu Hai a acționat cu nerușinare.
Bine, atunci așa să fie, două din trei. Bai Luo Yin tot a câștigat când și-a arătat mâna.
Ridicându-și sprâncenele groase, Gu Hai a insistat. „Trei din cinci!”
„Du-te naibii!” Bai Luo Yin s-a înfuriat: „Cât de nerușinat poți să fii?”
Gu Hai s-a apropiat cu timiditate înainte de a-l ține de mâini pe Bai Luo Yin și a implorat într-un mod drăguț. „Ce zici de asta, hai să nu stabilim cine cu cine se căsătorește, putem să ne escortăm unul pe celălalt. Ce părere ai?”
Odată ce Gu Hai a pus problema în acest fel, Bai Luo Yin s-a gândit foarte serios la asta. Să-i cer lui Gu Hai să fie mireasa și să mă aștepte pe mine să-l escortez este nerealist – ca să o spun direct. La urma urmei, statutul și trecutul său familial sunt destul de bune… chiar mai bune decât ale mele. Nu are niciun motiv să se căsătorească în familia mea. Dar, în același timp, a-i cere lui Bai Luo Yin să se căsătorească în cealaltă familie, nici pe el nu-l va face fericit, niciun bărbat nu ar fi fericit, sincer.
„În regulă, hai să facem așa.”
După ce au rezolvat această chestiune, cei doi au bătut palma și au bifat asta de pe lista lor de lucruri de făcut.
„Acum trecem la următorul subiect.” Bai Luo Yin s-a uitat cu atenție la caietul său. „Hai să discutăm despre ce vom împărți invitaților drept cadou de nuntă. Nu vreau să dăm bomboane, deoarece cred că nu este suficient de creativ.”
Gu Hai s-a uitat la ochii strălucitori ai lui Bai Luo Yin și a văzut o urmă de prudență în interiorul inteligenței iuți – acea înfățișare contemplativă emana o senzație destul de emoționantă care l-a făcut pe Gu Hai să nu se poată controla și a întins mâna cu intenția de a-i ciupi obrazul lui Bai Luo Yin.
„Poartă-te frumos!”
Acel răget l-a luat prin surprindere pe Gu Hai, făcându-l să se retragă.
Dintr-o dată, Bai Luo Yin și-a amintit ceva care i-a provocat colțurile buzelor să se retragă într-un zâmbet diabolic.
„Ce-ar fi să împărțim o pungă de scule cu aromă de carne la tigaie?”
Acestea fiind spuse, Bai Luo Yin și-a ținut stomacul în brațe și a râs în hohote, în timp ce fața frumoasă a lui Gu Hai s-a întunecat. Acesta s-a năpustit imediat asupra lui Bai Luo Yin și a încercat să-l lovească, dar acel colonel a continuat să râdă fără reținere. În curând, a sfârșit prin a se culca deasupra coapselor lui Gu Hai în timp ce își trăgea încet răsuflarea.
Gu Hai i-a dat o palmă peste fund lui Bai Luo Yin și s-a prefăcut că este supărat în timp ce l-a întrebat: „Ai râs destul?”
În momentul în care Bai Luo Yin a dat din cap, a izbucnit în râs… din nou.
Asta l-a făcut fără îndoială pe Gu Hai să strângă din dinți de furie. „Probabil că te aștepți naibii ca această glumă nenorocită să dureze la nesfârșit!”
Odată ce Bai Luo Yin s-a liniștit, o ideei i-a trecut brusc prin cap lui Gu Hai.
„Hai să dăm câte o pungă de heroină[2] fiecăruia dintre invitați!”
[2] heroină (海洛因 hailuoyin) – este, de asemenea, titlul alternativ al romanului, deoarece are în el o combinație între numele lui Gu Hai și cel al lui Bai Luo Yin.
Colțurile gurii lui Bai Luo Yin s-au tras înapoi într-un zâmbet: „Îți permiți?”
„Bineînțeles că nu va fi drogul adevărat. Va fi doar etichetat pe pungă ca atare.”
După ce a stat pe gânduri, Bai Luo Yin a răspuns. „Asta este destul de creativ. Dar trebuie să informăm mai întâi departamentul de poliție, altfel vom fi închiși chiar înainte de a se termina nunta.”
„Nu îți face griji, cu siguranță nu voi uita așa ceva.”
„Cam asta e tot..” Bai Luo Yin l-a împuns pe Gu Hai în nas cu pixul. „În ceea ce privește decorațiunile, hai să discutăm despre asta după ce voi avea ocazia să verific locul de desfășurare.”
Gu Hai a dat din cap în timp ce ochii lui abundau în sclipiri de lascivitate.
„Atunci ar trebui să ne ocupăm acum de chestiunea mai serioasă?”
„Chestiune serioasă?” Bai Luo Yin s-a gândit: „De ce chestiune mai serioasă nu ne-am ocupat încă?”
Când Gu Hai a văzut că Bai Luo Yin chiar uitase, l-a apăsat sub el.
„Termină, termină.” Bai Luo Yin și-a exercitat forța într-o mișcare pentru a se elibera. „Trebuie să mergem să-i vizităm pe mama și pe tata peste puțin timp… mmm…” Gura i-a fost complet sigilată înainte de a-și putea termina cuvintele.
Între timp, Bai Hai Qi și mătușa Zhou erau acasă, întorcând toate hainele pe dos din dulapuri. Cu toate acestea, pentru o ocazie atât de importantă, nu aveau de fapt o ținută potrivită.
„Asta nu e bună…” Mătușa Zhou a clătinat din cap în fața oglinzii. „Nu este prea simplă?”
Stând pe margine, Bai Han Qi se pregătea să muște dintr-un castravete lung de jumătate de metru, în loc să asculte ce zicea mătușa Zhou.
„Lao Bai, ah! Îți pun o întrebare!” a repetat mătușa Zhou.
Bai Han Qi a rămas indiferent.
Mătușa Zhou s-a apropiat și i-a dat o palmă castravetelui din mâna lui Bai Han Qi, făcându-l să cadă pe podea. Ea a spus supărată: „De fiecare dată când îți zic ceva, nu mă asculți deloc! Ce rost are să ai urechile alea pe cap dacă nu le folosești?! Ai putea la fel de bine să le smulgi!”
Bai Han Qi a râs din toată inima: „Dacă ar fi putut fi smulse, aș fi făcut-o cu mult timp în urmă!”
Din nefericire, mătușa Zhou s-a înfuriat și mai tare; hainele pe care le probase erau deja strâmte și, pentru că gâfâia puternic, cei doi nasturi de pe stomac s-au deschis. Fața ei a căpătat instantaneu o nuanță de roșu din cauza rușinii, în timp ce s-a întors rapid în dormitor pentru a se schimba în altceva, în timp ce mormăia pentru sine. Doamne! Din fericire, am făcut proba acasă. Dacă s-ar fi întâmplat așa ceva la ceremonia de nuntă, ar fi fost absolut jenant!!!
După ce s-a schimbat, s-a întors doar pentru a vedea că Bai Han Qi luase castravetele de pe podea și îl mânca cu nonșalanță.
Fața ei s-a întunecat instantaneu: „De câte ori ți-am spus? Nu mânca mâncarea care a căzut pe jos! Fiul nostru ți-a dat atât de mulți bani, ce rost are să-i economisești și să nu-i cheltuiești deloc?”
„Oricât de mulți bani sunt, tot nu pot să-i irosesc! Și oricum, nu se spală podeaua în fiecare zi?”
Fiind o persoană care a trăit o viață sărăcăcioasă, Bai Han Qi a fost întotdeauna un susținător al muncii grele și al păstrării frugalității. Dacă ar fi știut cât de mult a cheltuit Gu Hai doar pentru a-l cere în căsătorie pe fiul său, ar fi respins cu siguranță căsătoria pe loc.
Tocmai când cei doi erau în mijlocul certurilor, au intrat Bai Luo Yin și Gu Hai.
„Despre ce vorbiți de este atât de interesant?” Gu Hai a zâmbit bătrânului cuplu în timp ce a schimbat câteva salutări. „Am putut să vă aud vocile de la capătul holului.”
Bai Han Qi și-a vărsat nemulțumirea pe Gu Hai. „Mătușa ta mă ceartă pentru că am mâncat castravetele pe care l-am ridicat de pe jos.”
Gu Hai a înțeles în sfârșit de unde a moștenit Bai Luo Yin acel mod de viață neigienic. Cu toate acestea, din moment ce i se întâmpla socrului său, a tratat-o în mod natural ca pe o chestiune diferită.
„Atâta timp cât podeaua este curată, este în regulă să îl ridici și să îl mănânci. Când nu ești prea atent la igienă, nu te vei îmbolnăvi ușor!”
Auzind asta, Bai Luo Yin l-a înțepat pe Gu Hai cu degetul și l-a avertizat cu voce joasă. „Data viitoare când mai iau ceva care a căzut pe jos și îl mănânc, nu ai voie să mă cerți!”
„Nu ai voie!” Gu Hai și-a schimbat imediat tonul. „Dacă îndrăznești să ridici o singură bucată, doar pune-mă la încercare!”
Nenorocit mofturos[3]… Bai Luo Yin i-a întors mental un compliment.
[3] Nenorocit mofturos – poate fi și „durere în fund”.
***