CARTEA FANTOMELOR (2022)
Titlul original: GHOST BOOK / GHOSTBOOK おばけずかん
Regia: Yamazaki Takashi
Scenariul : Hiroshi Saito (scriitor), Etsuyoshi Miyamoto (ilustrator)Yamazaki Takashi
Genul filmului: Aventură, Fantasy, Supranatural
Difuzat de: Toho
Data lansării în Japonia: 22 iulie 2022
Traducere, adaptare și editare QC: Sorana
În toiul nopții, o fantomă misterioasă, îmbrăcată într-o pânză albă, apare lângă patul copiilor și le șoptește: „Vreți ca dorințele voastre să se îndeplinească?”. Kazuki și prietenii săi, care au o dorință disperată pe care vor să și-o îndeplinească, sunt îndrumați de fantomă să pornească într-o misiune pentru a găsi „Cartea Fantomelor”. Împreună cu profesoara Yoko, ei obțin cartea de la o librărie second-hand, asemănătoare unui labirint, unde este un vânzător enigmatic. Cu toate acestea, atunci când ies din librărie, lumea de afară nu mai este cea familiară, pe care o cunoșteau cândva. Cu ajutorul librarului, care cunoaște secretele cărții, copiii sunt provocați la încercări împotriva fantomelor care le pun viața în pericol. Își vor putea îndeplini dorințele, sigilând fantomele din carte și schimbându-și destinul?
Filmul este bazat pe povestea pentru copii „Obake Zukan”, scrisă de Hiroshi Saito și ilustrată de Etsuyoshi Miyamoto (publicată pentru prima dată la 26 iunie 2013 de Kodansha).
SURSA NETU –– SURSA Uqload –– SURSA VK
https://blogul-lui-atanase.ro/2024/06/cartea-fantomelor-2022/FILME JAPONEZE
Bună seara, Sorana, și mulțumiri.
De la ”surprize-surprize” în concert Coldplay, la ”fuga” prin Cluj la proiecție film ”Tokyo Story” mă înapoiez la liniștea bârlogului meu, unde dau refresh la pagina blogului și mă delectez vizionând acest film, cu subtitrare în română. Nu voi comenta filmul, nu voi scrie despre regizor, nici despre calitățile actoricești ale puștilor, ci despre o căutare provocată și senzații/amintiri scormonite datorate vizionării.
Recunosc, rușinat, că, la vizionarea cu subtitrare în engleză, am dat căutare pentru ”civet”, aka zibetă, mare fiindu-mi mirarea că nu îmi aminteam de ea, mai ales că citisem articolul Mihaelei Retegan (”mama zurli”) despre experiența ei cu cafeaua ”Kopi luwak”, dar mai ales fraza de încheiere că la întorcerea acasă a adus cu sine boabe din această cafea ca să își servească prietenii și astfel să aibă motiv să se laude că i-a sevit cu
”o cafea de căc_ _”.
Și pentru că am scris de senzații/amintiri, micul altar din film (unde se spun rugăciuni și se împlinesc dorințe) m-a trimis cu gândul la troițele noastre de pe marginea drumurilor sătești, cele mai multe dintre ele cu fântâni sau apă de izvor, dar în particular la cea din copilărie …
Mulțumesc pentru strădanie.
Cu deosebită stimă.
Dragă Mel Moslkal,
Cu mare plăcere!
Am băut și eu o astfel de cafea de căc_ _. Nu m-a impresionat. Ha Ha Ha!
Cât despre film nici eu nu aș spune încă nimic. Astfel de filme delectează copilul din mine și am nevoie de ele uneori. M-am bucurat că l-am găsit și chiar m-am delectat traducându-l.
Să ai o seară frumoasă Mel!
Ha ha, fain filmul, haioase comentariile, oricum sunt mai bogat în cunoștințe despre cafea de acum, mulțumită vouă. 😀
Sursa de informații Mel! Hi Hi Hi